Principiul recunoaşterii importanţei sportului în educaţie a fost reintrodus în Legea educaţiei

Deputaţii din Comisia de învăţământ au decis, joi, reintroducerea în preambulul proiectului legii educaţiei a principiului recunoaşterii importanţei sportului în educarea tinerilor. Amendamentul a fost formulat de preşedintele Comisiei de învăţământ, social-democratul Cristian Dumitrescu, şi vizează “promovarea educaţiei pentru sănătate prin practicarea mişcării fizice şi a activităţilor sportive”. La articolul 3 al actului normativ, deputaţii au adăugat şase principii noi care guvernează învăţământul preuniversitar şi universitar la cele 13 deja existente în proiectul iniţiat de Guvern.

Două dintre acestea au fost formulate de deputaţii aparţinând minorităţilor naţionale şi vizează “recunoaşterea şi garantarea dreptului minorităţilor la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, lingvistice, culturale şi religioase” şi “asigurarea egalităţii de şanse”. Alte principii care au fost introduse ca amendamente, la propunerea liberalului Călin Popescu-Tăriceanu, respectiv a democrat-liberalului Marius Spînu stipulează “asumarea, promovarea şi păstrarea identităţii naţionale şi a valorilor culturale ale poporului român” şi “participarea şi responsabilitatea părinţilor în educarea copiilor”.


Un nou principiu adăugat legii, la propunerea deputatului PDL Doiniţa Chircu, stipulează “organizarea învăţământului confesional în consens cu perspectivele ecumenice şi irenice internaţionale şi în conformitate cu prevederile legii”. Până în prezent Comisia a adoptat opt articole din cele 316 ale Legii educaţiei, aducând şi câteva modificări mai importante. Articolul 4 referitor la educaţia şi formarea profesională a copiilor, a tinerilor şi a adulţilor a fost completat cu literele d, e, f din proiectul de lege a educaţiei iniţiat de PSD. Acestea se referă la: formarea unei concepţii de viaţă, bazate pe valorile umaniste şi ştiinţifice, pe cultura naţională şi universală şi pe stimularea dialogului intercultural; educarea în spiritul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, al demnităţii şi al toleranţei; cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de problematica umană, faţă de valorile moral – civice, a respectului pentru natură şi mediul înconjurător natural, social şi cultural


Articolul 5 a fost adoptat în forma propusă, iar articolul 6 cu modificări. Astfel, regimul actelor de studii emisie de unităţile şi instituţiile de învăţământ se stabileşte de Ministerul Educaţiei prin ordin al ministrului. La articolul 7, deputaţii au decis că în instituţiile de învăţământ sunt “interzise activităţile care încalcă normele morale, activităţile de natură politică şi prozelitismul religios, precum şi orice activităţi care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a copiilor şi a tinerilor”, respectiv a personalului didactic şi auxiliar. Deputaţii din comisie au propus şi un nou aliniat 1 la articolul 8 care stipulează că “unităţile şi instituţiile de învăţământ de stat fac parte din proprietatea publică, cele de învăţământ privat au drept fundament proprietatea privată, iar cele de învăţământ confesional pot aparţine în funcţie de entitatea care le-a înfiinţat uneia din cele forme de proprietate”.


De asemenea, deputaţii au creat un nou alineat 2 prin preluarea articolului 90 din legea propusă de Guvern în sensul că statul asigură finanţarea de bază pentru toţi preşcolarii şi toţi elevii din învăţământul obligatoriu public şi privat acreditat şi din învăţământul liceal şi postliceal public, care se va face în limitele costului standard per elev sau preşcolar, după metodologia Ministerului Educaţiei. În plus, în cazul aceluiaşi articol s-a decis înlocuirea termenului “se asigură” cu “se alocă” cu privire la finanţarea din fonduri publice a învăţământului public şi a celui privat acreditat, dar şi la alineatul ce face trimitere la condiţiile legii, resursele şi condiţiile necesare pentru ca elevii să frecventeze cursurile învăţământului obligatoriu. AGERPRES