Remus Pricopie: “Vrem să avem decizii echilibrate, să fim predictibili, să nu anunţăm schimbări peste noapte”

pricopie_remus8.jpgMinistrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, a vorbit, într-un interviu acordat Agerpres, despre priorităţile noului an şcolar, afirmând că ceea ce îşi doreşte este un proces de educaţie din ce în ce mai bun. El a declarat că îşi propune ca deciziile luate de minister să fie ”echilibrate, justificate”, iar schimbările în sistem să fie anunţate din timp, ”nu peste noapte”.

Potrivit acestuia, rezultatele testărilor naţionale de la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a nu vor fi trecute în catalog, însă ele vor reprezenta ”radiografii” ale sistemului de învăţământ. Ministrul s-a declarat adeptul introducerii obligativităţii examenului de admitere la facultate, însă a afirmat că universităţile au autonomie, iar decizia le aparţine. ”Cred că fiecare universitate trebuie să decidă dacă vrea să fie universitate recunoscută şi de prestigiu sau vrea să fie o instituţie de învăţământ superior care înscrie studenţii pe bază de buletin”, a mai spus Pricopie.

“Trebuie să asigurăm un echilibru între dimensiunea teoretică şi cea practică în programa şcolară”

– Care sunt priorităţile pentru noul an şcolar/universitar?

– Sigur că sunt multe lucruri la care am vrea să ne uităm. Am anunţat deja o parte dintre acestea, vor urma şi alte lucruri. Cel mai important ar fi să vedem ce vrem noi de la următorul an şcolar şi de fapt nu doar de la următorul, ci şi de la ceilalţi. Ceea ce noi ne dorim este să avem un proces de educaţie din ce în ce mai bun.

Tocmai am terminat analizele pe examenul de Evaluare Naţională din 2013, vom face în zilele următoare aceeaşi situaţie, dar la nivelul Bacalaureatului. Din această evaluare pe care am făcut-o a rezultatelor de la Evaluarea Naţională am constatat în primul rând că avem un număr foarte mare de absolvenţi de clasa a VIII-a care nu reuşesc să promoveze examenul de Evaluare Naţională. Nu reuşesc la Limba română şi la Matematică să obţină nota 5. Ori dacă sunt 34.000 de copii în această situaţie înseamnă că noi la clasă nu ne facem treaba. Când spun eu mă refer la noi, cadrele didactice. Aceasta va fi una dintre direcţiile principale de acţiune cu multe alte direcţii subsecvente.

Am făcut public şi sunt pe internet datele pentru fiecare şcoală în parte pentru toată ţara şi am cerut cu ocazia videoconferinţei cu inspectorii şcolari generali să se analizeze toate şcolile şi să se facă discuţii cu cadrele didactice, cu părinţii. Este foarte important să ştie părinţii că evaluarea la clasă este subiectivă şi nu reflectă în mod corect nivelul de pregătire a elevilor şi să existe planuri individuale şi planuri pe şcoală pentru remedierea acestor situaţii.

– Au apărut modificări în programele şcolare pentru acest an?

– Programele şcolare, după cum ştiţi, reprezintă un domeniul extrem de important, dar un domeniu în acelaşi timp dinamic. Apar schimbări periodice, adaptări ale programelor şcolare în funcţie de nevoile societăţii. După cum am anunţat în urmă cu mai multe luni au fost aprobate programele şcolare pentru clasa pregătitoare, clasele I-IV. Acolo am introdus o serie de elemente noi. Am aprobat în ultimele două săptămâni o serie de programe pentru materii opţionale. De exemplu Educaţie civică, Educaţie financiară, Elemente de filosofie pentru învăţământul primar. Lucrăm acum la programele pentru clasele V-VIII şi cred că vor fi aprobate destul de repede, urmând ca în ultima fază să avem programele pentru clasele IX-XII. Programele pe de o parte încercăm să le calibrăm mai bine, pe de altă parte cred că trebuie să asigurăm acel echilibru între dimensiunea teoretică şi cea practică. Eu insist foarte mult pe faptul că elevii în acelaşi timp trebuie să înţeleagă aplicabilitatea anumitor noţiuni, anumitor cunoştinţe, pe care le învaţă la clasă. Nu în ultimul rând cred că sunt elemente care ar putea să asigure un anumit tip de dinamicitate a vieţii în şcoală, copiii să fie atraşi de ceea ce se întâmplă în şcoală.

Vorbeam la începutul anului şi sper să şi conturăm acest lucru ideea de teatru în şcoli, care îmbină o serie de elemente. Putem să avem elemente de literatură pentru că evident o piesă de teatru pusă în scenă are în spate un autor care a fost sau nu studiat la Limba română. Dacă nu a fost studiat el este studiat suplimentar. Şi iată cum poţi să pleci de la o lucrare, o nuvelă, o piesă de teatru şi să ajungi la dimensiunea mai dinamică, mai plăcută a acestei cărţi.

– Aveţi asigurat necesarul de manuale noi? Aţi aprobat modelul manualelor pentru acest an?

– Manualele şcolare sunt în mod firesc dezvoltate, elaborate şi aprobate după ce avem programele şcolare. Prin urmare în aceste moment putem să vorbim despre manualele şcolare pentru clasele I-IV. Cunoaşteţi intenţia mea anunţată la începutul anului de a avea deja manuale noi în septembrie, eu însă am cerut colegilor din MEN să facem în aşa fel încât noile manuale care urmează să fie aprobate să nu urmeze un model vechi. Am cerut să analizăm şi să introducem manualele digitale. Cunoaşteţi discuţia din aprilie – martie. O parte dintre editori au spus că timpul nu este suficient pentru a dezvolta această componentă. Am luat notă pentru că vorbim despre un parteneriat în condiţiile în care manualele se fac în colaborare cu editurile, cu autorii. Am luat notă de această cerinţă a dumnealor şi am amânat procesul pentru anul următor, dar procesul va începe în această lună.

Programele sunt anunţate deja de jumătate de an. Prin urmare cunosc conţinuturile educaţionale pe care dumnealor trebuie să le cuprindă în viitoarele manuale. Draftul metodologiei de selecţie a manualelor clasice şi digitale este deja cunoscut. Vom mai supune încă o dată dezbaterii publice, dar de data aceasta pentru o perioadă mai scurtă, de o săptămână, ultima versiune a acestei metodologii, inclusiv calendarul după care sper să aprobăm.

“Se vor introduce simulări naţionale la clasa a XII-a şi pentru prima dată simulări naţionale la clasa a XI-a “

– Cât vor conta testările de la şcoala generală în ponderea mediilor, cele din doi în doi ani?

– Nu vor conta deloc în ponderea mediilor. Spun de la bun început acest lucru ca să nu se înţeleagă greşit. Rezultatele testărilor nu se vor găsi în catalog. În catalog vom avea notele sau calificativele de la clasă. Însă aceste testări le vom face tocmai pentru a vedea ce se întâmplă la nivel naţional şi pentru a vedea diferenţele dintre evaluarea la clasă şi o evaluare de tip naţional. Nu trebuie să fie sperietoare aceste evaluări. Sunt absolut normale, nu doar în România se introduc aceste evaluări, sunt şi în alte ţări, plecându-se de la ideea că nu este admisibil ca prima evaluare din sistem să o faci după opt ani de şcoală. Atunci avem nevoie de semnale mult mai devreme pentru a vedea dacă în anumite şcoli, în cazul anumitor elevi, direcţia nu este cea corectă. Adică elevii respectivi nu reuşesc să înveţe suficient cât să facă faţă unor testări de nivel mediu.

Aceste evaluări din clasele a II-a, a IV-a, a VI-a vor reprezenta acele radiografii pe care le vom avea în raport cu sistemul înaintea primului examen naţional care va rămâne evaluarea naţională de la sfârşitul clasei a VIII-a. Sunt convins că toate aceste lucruri, inclusiv analizele noastre şi solicitările către fiecare instituţie de învăţământ în parte să încerce să găsească o explicaţie între evaluările la clasă şi diferenţa evaluărilor naţionale, toate aceste măsuri vor duce la îmbunătăţirea actului didactic.

– Care preconizaţi că vor fi alocările bugetare pentru educaţie pentru anul 2014?

– Nu au început discuţiile pe Legea bugetului, după cum este cunoscut, aprobarea, elaborarea bugetului de stat reprezintă un proces care durează câteva luni. El începe în această lună cu primele estimări făcute la nivelul ministerelor. Eu cred că aşa cum de altfel a promis acest Guvern alocaţiile bugetare vor creşte gradual. Deja s-a întâmplat acest lucru în interiorul acestui an. Spuneam că prin mai buna gestionare a fondurilor structurale noi de fapt putem să aducem la bugetul statului, respectiv la bugetul Educaţiei, sume importante de bani. Numai zilele acestea la Bruxelles urmează să se trimită actele pentru decontarea a peste un miliard de lei pe proiecte din fonduri structurale. Ştiţi bine, Guvernul a informat constant, sunt alte sute de milioane care au intrat de-a lungul timpului. O bună parte dintre acestea pe fonduri structurale. La fel de la începutul anului şi până acum au crescut sumele pentru investiţiile în şcoli de la 40 la 80 de milioane lei. A fost identificată suma de 76 milioane lei pentru achiziţia de microbuze, sumă pe care nu o aveam la începutul anului. Iată că şi în acest an avem pe sume reale o creştere a bugetului şi sper că acest trend pozitiv va continua. Aşa cum a anunţat domnul viceprim-ministru Liviu Dragnea astăzi se caută soluţiile pentru şcolile începute şi neterminate prin realocări tot prin fonduri structurale şi sperăm împreună cu domnul ministru Eugen Teodorovici să găsim soluţii şi aceste sume, dacă vor ajunge în interiorul acestui an financiar la şcoli, vor reprezenta o creştere a bugetului educaţiei.

– Cu ce noutăţi va veni Bacalaureatul 2014?

– Nu avem noutăţi din punct de vedere al structurii examenului, nici nu puteam să facem modificări pe structura examenului, vorbim de acelaşi tip de discipline la examen şi de asemenea păstrăm diferenţierea pe care nu o vom duce mai departe. Ştiţi că un anumit tip de diferenţiere exista şi înainte. Doamna ministru Ecaterina Andronescu a decis anul trecut să introducă noi diferenţieri în principal la Română şi la Matematică. Vom rămâne aici, nu vom merge mai departe, dar sunt noutăţi pe pregătirea pentru examenul de Bacalaureat şi anume nu s-a luat oficial decizia, dar se va lua în zilele următoare de a introduce simulări naţionale la clasa a XII-a şi pentru prima dată simulări naţionale la clasa a XI-a. Încă nu am decis. Am avut ultima şedinţă cu directorii din MEN în care am făcut unele estimări pe calendar. S-a vorbit despre lunile aprilie şi mai probabil. Vom vedea exact când vom aşeza aceste simulări în calendar şcolar.

“Sistemul informatic şi principiile de înscriere la clasa pregătitoare se vor introduce şi la grădiniţă”

– Aveţi în vedere ca admiterea la liceu să se facă doar pe baza mediei de la evaluarea naţională?

– Am luat o măsură care vizează admiterea la liceu respectiv am redus ponderea mediilor din clasele V-VIII în media finală de admitere la liceu. Am redus de la 50% la 25% şi am crescut ponderea mediilor obţinute la examenul de evaluare naţională de la sfârşitul clasei a VIII-a, considerând că această notă are un grad de obiectivitate mult mai mare în comparaţie cu cealaltă notă.

Sperăm ca toate aceste lucruri să conducă la o mai corectă evaluare la clasă şi în primul rând să îi determine pe profesori, pe elevi să muncească mai mult şi să obţină rezultate mai bune. Cred că trebuie să lăsăm lucrurile să meargă în acest sens. Evaluăm în anii următori rezultatele şi numai după aceea putem să discutăm. Deocamdată eu cred că trebuie să mergem pe această formulă.

– Cum se va face înscrierea în clasa pregătitoare anul viitor?

– Voi păstra sistemul, vom încerca să îl mutăm ceva mai devreme, înscrierile să înceapă un pic mai devreme. Sistemul informatic şi principiile de înscriere la clasa pregătitoare se vor introduce şi la grădiniţă.

– Sunt probleme în ceea ce priveşte transportul şcolar?

– Când vorbim de transportul şcolar al elevilor sunt două lucruri distincte: vorbim de microbuzele şcolare. Guvernul a aprobat în urmă cu câteva luni o alocare bugetară de 76 milioane lei din care sperăm să achiziţionăm aproximativ 600 de microbuze. Acestea vor fi distribuite către şcoli în funcţie de necesarul, de nevoile din fiecare judeţ. Noi credem că acoperim marea parte a problemelor. De exemplu anul trecut s-au cumpărat 187 de microbuze, anul acesta cumpărăm 600.

Sigur, dacă vom considera că este necesar să achiziţionăm şi alte microbuze, vom încerca să facem această evaluare în 2014 şi să le achiziţionăm atunci. În general microbuzele sunt destinate pentru transportul din ciclurile primar şi gimnazial. Naveta elevilor în marea majoritate a cazurilor se aplică elevilor care sunt la liceu. Aici am avut o situaţie absolut aberantă şi cu tentă ilegală în sensul în care au fost transportatori care au solicitat 500 – 600 de lei pe lună per abonament pentru un elev – în condiţiile acestea ceva care nu avea niciun fel de acoperire economică. Formula pe care am găsit-o este aceea de a plafona la un nivel decent, nu la un nivel minim, aceste sume, să avem barem naţional pe fiecare distanţă în parte şi din 16 septembrie decontările se vor face pe acest sistem.

“Calendarul tuturor evenimentelor importante din educaţie va fi anunţat într-un termen relativ scurt”

– Vor mai exista schimbări făcute pe parcursul anului şcolar?

– Nu, aşa cum am promis la începutul mandatului meu vom încerca să anunţăm lucrurile din timp. Prin urmare singura schimbare care are un impact este cea legată de admiterea la liceu. Am anunţat-o cu un an înainte, am şi argumentat-o. Avem date clare care susţin această decizie şi într-un fel să ştiţi că această decizie era aşteptată de populaţie de câţiva ani buni. Am operat această schimbare şi premierul mi-a cerut şi eu am spus, cred că tot ceea ce s-a dovedit a fi viabil trebuie păstrat dacă sunt elemente pe care le putem îmbunătăţi trebuie să acţionăm în această direcţie, iar schimbările majore, ca de exemplu schimbarea legată de manuale, manuale digitale trebuie bine pregătită, bine anunţată, înţeleasă şi, întrucât feed-back-ul înregistrat a fost unul pozitiv în raport cu ideea, dar cu rezerve în raport cu calendarul, am decis să păstrăm ideea, dar calendarul să îl extindem astfel încât proiectul să ajungă să fie finalizat în bune condiţii.

Vrem să avem decizii echilibrate, întărite, justificate, să fim predictibili, să nu anunţăm schimbări peste noapte. Calendarul tuturor evenimentelor importante din educaţie va fi anunţat într-un termen relativ scurt. Cunoaşteţi că am aprobat structura anului şcolar în urmă cu câteva luni tocmai pentru a se şti exact ce se va întâmpla. Ştim acum până pe 15 septembrie 2014 care sunt momentele importante în calendarul şcolar. Vom anunţa calendarul evaluărilor, vom anunţa calendarul mişcărilor de personal. Termenul să anunţăm aceste lucruri este 5 noiembrie, vrem să le anunţăm mai devreme. Vom anunţa planificarea concursurilor şcolare, înscrierile la clasa pregătitoare, înscrierile la grădiniţă pentru ca atât oamenii din sistem – profesorii, directorii, elevii şi părinţii – să cunoască din timp toate aceste lucruri.

– Strategia naţională pentru sport pusă în dezbatere publică de MTS prevede mai multe ore de sport şi de mişcare la grădiniţă şi la şcoală. Ce măsuri aţi luat în acest sens?

– S-a vorbit în acest an de componenta de mişcare în şcoli. Ştiţi că deja s-au făcut modificările necesare în programele din ciclul primar. Acum introducem modificările necesare pentru V-VIII şi IX-XII. Nu puteam să o facem mai devreme pentru că procesul de încadrare pe posturi deja începuse, dar noi vom da semnalul de acum. În septembrie – octombrie şcolile trebuie să se pregătească pentru anul viitor pentru a acoperi şi această componentă. Discuţii pe marginea acestui subiect avem din luna ianuarie. Au trecut opt luni, am luat unele măsuri care se puteau lua, iar celelalte le vom lua astfel încât lumea să fie pregătită pentru implementarea acestora pentru că altfel degeaba adopţi decizia pe hârtie dacă ea nu are posibilitatea practică de a fi pusă în aplicare.

– Credeţi că ar trebui introdus examenul obligatoriu de admitere la facultate?

– Eu sunt cadru didactic universitar de aproape 17 ani şi în universitatea în care lucrez în fiecare an am avut examen de admitere pe formula clasică, cu examen scris, cu toate probele secrete şi aşa mai departe. În acelaşi timp trebuie să acceptăm ideea că o instituţie de învăţământ superior este autonomă, scrie în Constituţie, scrie în lege. Prin urmare eu cred că este atributul fiecărei universităţi să decidă modul în care organizează examenul de admitere. Ceea ce vreau să vă spun este că dacă ne uităm la concurenţă vom vedea că cea mai mare concurenţă este acolo unde examenul este serios. Mai departe cred că fiecare universitate trebuie să decidă dacă vrea să fie universitate recunoscută şi de prestigiu sau vrea să fie o instituţie de învăţământ superior care înscrie studenţii pe bază de buletin. AGERPRES