Ecaterina Andronescu: “Personalizarea educaţiei este aproape egal ca principiu cu accesul egal la educaţie”

Preşedintele Senatului Universităţii Politehnica din Bucureşti, Ecaterina Andronescu, crede că personalizarea educaţiei este foarte importantă, iar acest lucru se poate realiza prin folosirea tehnologiei IT. “Cred că şcoala, pe de o parte, ar trebui să dea fiecăruia cât cere şi cât poate el să ducă şi personalizarea educaţiei este, după opinia mea, aproape egal ca principiu cu accesul egal la educaţie. Noi trebuie să ne gândim la cum putem să ducem educaţia spre persoană, cum putem să vorbim de o educaţie personalizată şi cred că putem să facem lucrul acesta utilizând tehnologiile moderne”.

“Cred că în acest moment putem să răspundem mai bine (…) la această idee formidabilă, la cum putem avea acces egal la educaţie folosind aceste tehnologii extrem de ieftine care ne-au invadat viaţa, vrem sau nu vrem”, a declarat luni Andronescu, la dezbaterea “Acces egal la educaţie”, organizată de Fundaţia Stânga Democratică şi Friedrich Ebert Stiftung.
În opinia acesteia, unul dintre motivele pentru care nu se reuşeşte oferirea unui acces egal la educaţie îl reprezintă sărăcia. “Un acces egal la educaţie este o ţintă, pe care, din păcate, n-am reuşit s-o atingem decât într-o foarte mică măsură. De ce o atingem aşa de greu? Una dintre cauze este sărăcia. Din start, de la naştere, n-avem un acces egal la educaţie în primii ani de viaţă. (…) Poate că, dacă vom reuşi să instituţionalizăm educaţia de la vârste foarte mici, ar putea să fie o diminuare a acestor discrepanţe. Apoi vorbim despre sistemul românesc de învăţământ şi n-avem cum să nu recunoaştem că are un deficit extraordinar de mare de imagine. Practic, din partea celor şcoliţi, indiferent care este nivelul, şi din partea părinţilor există o neîncredere pe care foarte greu încercăm să o remontăm în fiecare instituţie şi încercăm să contracarăm acest deficit uriaş de imagine”, a mai spus Andronescu.
Rectorul Universităţii Politehnica, Mihnea Costoiu, consideră, la rândul său, că sărăcia este un element care împiedică accesul efectiv la educaţie şi a arătat că tinerii trebuie susţinuţi. “Vorbim de oameni care vin din categorii diferite (…), oameni care au nevoie, dincolo de sprijinirea prezenţei efective la şcoală, au nevoie de mai mult. Accesul este permis, însă menţinerea în interiorul universităţilor este mai complicată dacă nu există măsuri adaptate oamenilor care au nevoi diferite şi probleme diferite”, a spus Mihnea Costoiu.
Potrivit unor date EuroStat, prezentate de Friedrich Ebert Stiftung, România se confruntă cu una dintre cele mai mari rate de părăsire timpurie a şcolii din Uniunea Europeană – 19,1% la nivelul anului 2015, tendinţa fiind de creştere, în timp ce media europeană se află în scădere şi se plasează în jurul a 11%. “Câteva grupuri sunt supuse unui risc ridicat de părăsire timpurie a şcolii, printre care copii şi tineri care se vor încadra în grupa de vârstă 18 – 24 de ani în 2020, copii şi tineri din familii cu statut socio-economic scăzut (sărace), copii şi tineri din zonele rurale şi copii şi tineri romi şi alte grupuri marginalizate sau subreprezentate”, se arată într-un document al Fundaţiei.
Sursa citată menţionează că, în acelaşi timp, serviciile de îngrijire în creşe a copiilor cu vârsta 0 – 3 ani sunt relativ rare, numai 2% dintre copiii din această categorie fiind înscrişi în această formă de învăţământ, conform Strategiei PTS – Părăsirea Timpurie a Şcolii 2015 – 2020. “Un alt adevăr dur despre sistemul de educaţie din România aduce în discuţie sistemul de salarizare şi faptul că salariile minime ale debutanţilor se numără printre cele mai mici din Europa (Eurydice, 2012), situându-ne pe locul al doilea, după Letonia”, mai arată sursa citată. AGERPRES