Construirea unei bănci naţionale de sânge şi a unui centru de transfuzii este vitală, dar înainte de a ajunge la o investiţie considerabilă autorităţile ar trebui să lucreze la partea de conştientizare, astfel încât să facă din donare un act foarte important, consideră preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România, Radu Gănescu.
“S-a vorbit despre crearea de bănci de sânge şi crearea de centru de transfuzie pentru Bucureşti – Ilfov. Este din punctul meu de vedere o nevoie vitală de acest lucru, dar nu trebuie să uităm, înainte de a face o investiţie care cred că va fi considerabilă, că, din păcate, România este pe ultimul loc la nivelul de donare. Din păcate, românii nu conştientizează că donarea este un act foarte important de a ajuta aproapele, iar Centrul de Transfuzie Bucureşti are pe zi 200 de donatori, în condiţiile în care ar avea nevoie de cel puţin 400 de donatori. E un lucru foarte greu de explicat, de ce suntem aici, de ce avem acest nivel al donării şi de ce, cu toate astea, România este singura ţară care încă ajută donatorul în a-i da un tichet de masă şi nivelul tot e scăzut. Trebuie să lucrăm cumva şi în partea de conştientizare, de a lucra cu societatea şi de a face donarea un act foarte important, înainte să ajungem la o investiţie foarte mare”, a declarat Radu Gănescu, la Forumul de sănătate organizat de Institutul Aspen.
O altă problemă ridicată de preşedintele COPAC este lipsa accesului la serviciile medicale de bază. “Se spunea că peste 100.000 de oameni nu au acces la servicii medicale. Eu ştiu de la medicii de familie de peste 600 de comunităţi care nu au niciun medic de familie. Dacă mergem pe concluzie logică nu ai prevenţie, nu ai diagnosticare timpurie, nu ai monitorizare, ai numai pacienţi bolnavi, bolnavi cronici, care, în momentul în care ajung într-un sistem de sănătate, în orice serviciu spitalicesc, nu fac altceva decât să cheltuie foarte mult. Ca să facem o schimbare de metodă, de paradigmă, cred că trebuie să ne gândim cum facem accesibilitatea mult mai uşoară la aceste zone rurale, pentru ca sistemul de sănătate să cheltuie mai puţin în serviciile spitaliceşti. Din punctul meu de vedere, ar trebui schimbat modul de gândire în cazul medicinei de familie, medicul de familie cred că ar fi primul care trebuie să fie în contact cu pacientul, să îl educe, să explice, să facă prevenţie. Lucrurile astea de multe ori lipsesc – nu avem medici, timp. (…) La cum merge medicina de familie acum ar trebui să ne gândim la o îmbunătăţire”, a punctat Gănescu.
La evenimentul organizat de Institutul Aspen, vicepremierul Viorel Ştefan a anunţat că agenda Guvernului cuprinde proiecte precum construirea unei bănci naţionale de sânge şi a unui centru de transfuzii pentru regiunea Bucureşti – Ilfov.
“În a doua parte a anului, pe agenda de lucru a Guvernului se află alte proiecte precum construirea unei bănci naţionale de sânge şi construirea unui centru de transfuzii pentru regiunea Bucureşti – Ilfov, care să asigure dezvoltarea capacităţii de recoltare şi prelucrare a sângelui şi produselor derivate din sânge. Să îndeplinească nivelul de calitate şi siguranţă cerut de legislaţia UE şi cerinţele privind colectarea, prelucrarea, stocarea şi distribuirea sângelui către beneficiari”, a spus Viorel Ştefan.
Înalţi oficiali şi factori de decizie din domeniul sănătăţii, experţi naţionali şi internaţionali specializaţi în politici de sănătate, cercetători şi specialişti în tehnologii medicale şi din industria farmaceutică participă la cea de-a VII-a ediţie a Aspen Healthcare Forum. AGERPRES
Recent Comments