Proiect privind aplicarea medierii şi practicilor restaurative în situaţii de violenţă în şcoli, la final
O reţea de 12 unităţi de învăţământ din regiunea Bucureşti-Ilfov a aplicat experimental medierea şi practicile restaurative ca metode de intervenţie în situaţii de conflicte şi violenţă, printr-un proiect privind calitatea în educaţie care se finalizează luna aceasta.
Practicile restaurative şi medierea reprezintă modele de intervenţie prin care persoanele implicate sau afectate de conflicte se întâlnesc pentru a analiza problemele, pentru a-şi exprima opiniile şi nevoile, cu scopul de a găsi împreună cele mai bune soluţii de rezolvare a conflictului şi de reparare a răului produs.
Peste 200 de elevi din reţeaua-pilot au beneficiat de servicii de mediere, consiliere, practici restaurative, în peste 30 de situaţii conflictuale a fost aplicată medierea iar în 20 de cazuri au fost utilizate cercurile restaurative.
Alte rezultate ale proiectului “Calitate în educaţie prin mediere şi practici restaurative” au fost activităţi de training pentru reţeaua-pilot, constând în şapte cursuri de formare pentru elevi, consilieri şcolari, directori şi membri ai Consiliilor de Administraţie, cu participarea a peste 95 de persoane, precum şi schimb de bune practici şi transfer de experienţă.
De asemenea, s-au derulat peste 50 de evenimente informativ-educative cu participarea a peste 1.800 de elevi şi cadre didactice şi un seminar regional privind practici europene în prevenirea şi combaterea conflictelor şi violenţei în învăţământul preuniversitar.
Totodată, în cadrul acestui proiect, implementat în perioada noiembrie 2010 – decembrie 2012 de Fundaţia Centrul de Resurse Juridice, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS), s-a realizat o cercetare calitativă privind particularităţi ale manifestărilor violente în şcoli (comportamente de tip bullying şi hărţuire) în regiunea Bucureşti-Ilfov.
Interviurile realizate cu elevii pe parcursul cercetării au indicat o frecvenţă mult mai mare a comportamentelor de bullying comparativ cu interviurile cu profesori din şcoală sau părinţi. Acest fapt sugerează că se manifestă un blocaj în procesul de comunicare şi aducere la cunoştinţă a cazurilor de bullying de către elevi.
Tipurile de agresiune menţionate de elevi ca fiind predominante se referă la violenţa verbală, care ia forma ironiilor, bârfelor, jignirilor, certurilor, animozităţilor, intimidărilor sau ameninţărilor.
Un studiu efectuat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în 2007 arată că şcolile din România se situează pe locul doi într-un clasament care cuprinde 37 de ţări în ceea ce priveşte violenţa.
Peste 70% dintre elevii români recunosc că le e teamă de comportamentul agresiv al colegilor.
Peste 4.000 de cazuri de violenţă, consum de alcool, discriminare şi furturi au fost înregistrate anul acesta în intervalul martie-mai în şcolile din România, conform unor informaţii date publicităţii de MECTS la începutul lunii iunie.
“Sancţiunea predomină în regulamentele şcolare şi modalitatea principală de a reacţiona la conflict şi la violenţă în şcoală e aceea în primul rând de a aplica o sancţiune. Acest lucru ne-a fost confirmat pe parcursul a doi ani de toate cadrele didactice cu care am lucrat. În acest context, în care accentul se pune pe sancţiune, Centrul de Resurse Juridice (CRJ) doreşte să propună ca primă metodă de intervenţie medierea şi practicile restaurative sau reparatorii, în aşa fel încât cei care sunt implicaţi în conflicte să înţeleagă care sunt efectele comportamentelor lor şi să poată să le şi repare”, a declarat Ema-Elza Şeclăman, reprezentant al CRJ, miercuri, în cadrul unui eveniment despre fenomenul violenţei în mediul şcolar.
Potrivit acesteia, o serie de cercetări arată că întotdeauna sancţiunile mai degrabă accentuează comportamentele nedorite, reprobabile şi de cele mai multe ori atunci când se realizează un program antiviolenţă este ideal ca elevii să fie consultaţi.
“Practicile care privilegiază dialogul şi cooperarea în prevenirea şi tratarea conflictelor se regăsesc într-o manieră insuficientă în regulamentele şcolare”, a declarat Valerian Stan, preşedinte al CRJ. AGERPRES
