Remus Pricopie i-a invitat pe liderii studenţilor la discuţii după ce ei au reclamat comunicarea deficitară cu Ministerul Educaţiei

pricopie-galaedu_3.jpgLiderii organizaţiilor studenţeşti din România îi reproşează ministrului Remus Pricopie, precum şi conducerii Ministerului Educaţiei Naţionale că menţin dialogul cu ei la un nivel formal şi că nu ţin cont de părerile lor.

Mihai Dragoş, preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), a declarat că deşi au existat consultări cu ministerul privind noua formă a Legii educaţiei, reprezentanţilor studenţilor nu li s-au prezentat cele mai multe dintre modificările aduse. Practic, susţine Mihai Dragoş, liderii studenţilor au aflat de modificări din Monitorul Oficial, ceea ce face ca dialogul care ar trebui să existe între minister şi studenţi să fie unul de formă.

“Au mai existat întâlniri cu reprezentaţii ministerului, dar este inutil un dialog care nu cuprinde aceste modificări esenţiale. Degeaba ne întâlnim dacă ei modifică o lege fără să ne spună ce modifică în lege. Ei au răspuns când am mai solicitat să ne întâlnim, dar au ţinut ascunse lucruri extrem de importante, cum este această Ordonanţă de Urgenţă 49/2014 şi pentru asta nu considerăm că este un dialog real, este un dialog simulat. Domnul ministru a şi recunoscut că noi nu am fost consultaţi. Există un singur articol din ordonanţa de urgenţă despre care ştiam că va fi introdus, în rest a fost linişte totală la Ministerul Educaţiei”, a declarat Mihai Dragoş.

Acesta a precizat că principalele nemulţumiri ale liderilor organizaţiilor studenţeşti se referă la faptul că unele formulări fac ca legea să fie interpretabilă, iar altele vor aduce prejudicii credibilităţii sistemului de învăţământ superior din România. Mihai Dragoş a precizat că introducerea doctoratului în sistem fără frecvenţă, fără a defini doctoratul profesional va duce la decredibilizarea acestei forme de educaţie, măsura fiind luată pentru a le permite universităţilor să colecteze mai mulţi bani.

O altă măsură care nu este pe placul studenţilor este aceea care prevede că funcţiile de conducere din cadrul universităţilor nu sunt funcţii de autoritate publică, ceea ce va permite rectorilor, decanilor şi altor categorii de persoane să poată candida pentru un loc în Parlament sau să ocupe o funcţie în Guvern. “Constituţia spune explicit că funcţia de membru în Parlament şi în Guvern este incompatibilă cu funcţia de autoritate publică şi prin această modificare rectorii, decanii şi ceilalţi membri ai conducerilor universitare pot să intre în Parlament sau în Guvern, ceea ce evident va aduce bătălii politice în universităţi mult mai mult decât până acum şi va decredibiliza instituţiile de învăţământ superior”, a precizat liderul ANOSR.

Alte nemulţumiri ale studenţilor sunt legate de faptul că noua formulare a textului de lege le va permite rectorilor să candideze la nesfârşit dacă îşi vor da demisia cu câteva zile de finalul celui de-al doilea mandat. Liderii organizaţiilor studenţeşti şi-au manifestat aceste nemulţumiri şi în mod public, în cadrul unui forum care are loc la Cluj-Napoca în aceste zile. Ei au avut o discuţie prin videoconferinţă cu ministrul Educaţiei.

Ulterior acestei videoconferinţe Remus Pricopie a lansat liderilor ANOSR o invitaţie la Bucureşti pentru discutarea acestor nemulţumiri. “Acum ei parcă încearcă să rezolve problemele, ne-au chemat la consultări, vom merge şi vom discuta. Dorinţa noastră este ca legea să fie modificată în punctele dureroase pentru noi, să se revină acolo unde este cazul, să se completeze anumite metodologii care să evite anumite abuzuri acolo unde ele sunt permise de actualele formulări legislative. Nu intenţionăm să rămânem tăcuţi şi să ne reducem poziţionările şi apariţiile publice până când nu vom vedea modificări reale, pentru că modificările s-au făcut fără ca noi să vedem un proiect”, a spus Mihai Dragoş.

Forumul Organizaţiilor Studenţeşti din România, care se desfăşoară la Cluj-Napoca până în data de 3 august, este un eveniment care are loc anual. Tema acestei a noua ediţii se referă la felul în care se respectă şi se implementează drepturilor studenţilor. “Ne-am adunat şi analizăm cadrul legislativ şi modul în care ceea ce este în lege se întâmplă şi în practică şi discutăm ce putem să facem ca să ne asigurăm că drepturile noastre sunt respectate şi că se iau decizii în interesul studenţilor”, a mai spus Mihai Dragoş. AGERPRES