Premierul Boc: “Guvernul isi asuma raspunderea pe legea privind Educatia nationala”

Invatamantul obligatoriu de zece clase, evaluarea elevilor prin teste de tip international si alocarea a 7% din PIB pentru Educatie, fata de 6% cat are in prezent reprezinta unele dintre principalele prevederi ale proiectului de lege privind Educatia nationala, pe care Guvernul isi va asuma raspunderea in fata Parlamentului.

Noul act normativ are ca punct de plecare Pactul National pentru Educatie, prevazut in programul de guvernare, si Strategia educatia si cercetarea pentru societatea cunoasterii, elaborata de catre Comisia Miclea, a precizat premierul Emil Boc.

Potrivit premierului, principalele axe care au fost preluate vizeaza in invatamantul preuniversitar si Educatia permanenta: zece clase obligatorii, existand si obligativitatea grupei pregatitoare; curriculum centrat pe opt competente-cheie agreate in Uniunea Europeana, care se estimeaza ca vor schimba din temelii modul in care vor invata copiii.

“Manualele vor fi axate nu pe aspecte cantitative, ci pe aspecte calitative: cum sa invete, sa li se dezvolte spiritul creativ, sa nu mai fie doar o masa amorfa care trebuie sa recepteze informatii cantitative, ci, dimpotriva, invatamantul sa-i formeze pentru viata si sa-i pregateasca cu abilitati de comunicare, digitale, cu spirit de initiativa si antreprenoariat si mai putin accent pe cat mai multa materie pentru a toci”, a afirmat Emil Boc.

Un alt principiu din noul proiect de lege vizeaza finantarea, statul urmand sa sustina calitatea Educatiei, indiferent de tipul capital al furnizorului de Educatie – public sau privat. Finantarea invatamantului preuniversitar include trei componente: finantarea de baza – in functie de costuri-standard per elev; finantarea complementara – pentru investitii si cea suplimentara – pentru premierea scolilor de performanta.

Alte prevederi vizeaza constituirea bibliotecilor scolare virtuale; evaluarea prin teste de tip international; evaluarea dupa fiecare ciclu curricular – parintele va primi in permanenta un raport cu privire la evolutia educationala a copilului; introducerea portofoliului de Educatie permanenta;
competentele consiliilor de administratie ale scolilor au fost concepute astfel incat sa asigure eficienta conducerii institutiilor; constituirea consortiilor scolare pentru a facilita mobilitatea cadrelor didactice in sistemul de invatamant si a le proteja de impactul declinului demografic. Noul act normativ prevede alocarea a 7% din PIB pentru Educatia la toate nivelurile, dintre care 6% vor reveni invatamantului, iar 1% cercetarii.

Alte elemente de noutate vizeaza accentul pus pe Educatia timpurie – grupe pregatitoare; infiintarea de centre de resurse pentru parinti in cadrul gradinitelor si evaluarea formativa comprehensiva; stimularea Educatiei permanente; post public de televiziune si de radio pentru Educatia permanenta; stabilirea bazei legale pentru programul “Scoala dupa scoala”.

Legea isi propune depolitizarea directorilor de scoli, curriculum stabilit in proportie de 20% la nivel local, prin decizia scolii, 60% – curriculum national, iar 20% – optional, adica elevii vor putea alege anumite materii dintr-o lista. In privinta invatamantului superior, potrivit Legii Educatiei nationale institutiile se vor bucura de autonomie universitara, prin imputernicirea Senatului sa stabileasca structura interna a acestora; se va infiinta un registrul matricial unic – o baza de date cu toti studentii, de la toate universitatile acreditate, a carei menire este de a impiedica falsificarea diplomelor. Totodata, este prevazuta finantarea multianuala pe cicluri de studii, constituirea codului national al calificarilor; sistem de imprumuturi pentru studenti; incurajarea cercetarii stiintifice universitare; definirea raspunderii publice a universitatilor si penalizarile asociate in cazul in care vor abuza de autonomie.

“Am pus sanctiuni precise pentru ceea ce inseamna depasirea limitelor autonomiei universitare, mergand de la suspendarea rectorului, pana la desfiintarea universitatii, chestiuni care vor scoate din practica romaneasca genul de activitati ‘Spiru Haret’ si dau atatea batai de cap multor studenti, parinti, cadre didactice”, a atras atentia premierul. Proiectul de act normativ mai vizeaza elaborarea codului de etica, a raportului anual al rectorului privind respectarea eticii si anularea concursurilor obtinute prin plagiat sau pe baza de incompatibilitati; ierarhizarea programelor de studiu, implementarea, la nivel de carta, a sistemului managerial in conducerea universitatilor; infiintarea unui sistem de indicatori statistici prin care se monitorizeaza permanent starea invatamantului superior; se elimina conditiile de vechime pentru ocuparea pozitiilor didactice in invatamantul superior pentru cei care provin din interiorul sistemului.

“Cu alte cuvinte, nu va mai exista o conditie de vechime pentru a ajunge lector, conferentiar sau profesor universitar. Criteriile care vor prevala vor tine cont exclusiv de performanta academica, de capacitatea de a produce lucrari stiintifice, indiferent de varsta pe care o ai. Vechimea nu mai este un criteriu de care sa depinda promovarea unei persoane. Un om competent, nu va trebui sa astepte sa treaca anii pentru a ajunge in varful ierarhiei universitare. Simpla trecere a timpului nu va conduce la obtinerea unui titlu universitar”, a subliniat Emil Boc, care a adaugat ca aceasta prevedere va schimba din temelii invatamantul superior din Romania. In plus, rectorii si decanii nu vor putea detine aceste functii mai mult de doua mandate, iar profesorii universitari si profesorii coordonatori de doctorate vor putea sa-si continue activitatea cel mult pana la varsta de 70 de ani, cu conditia sa aiba aprobarea anuala a Senatului institutiei.

Actul normativ va intitula legea privind Educatia nationala, pentru a reflecta contributia conjugata a Comisiilor Andronescu si Miclea, a precizat purtatorul de cuvant al Guvernului, Ioana Muntean. “Premierul a vorbit despre asumarea raspunderii pe proiectul de lege privind Educatia nationala. Aceasta va fi denumirea, intrucat reflecta un efort comun: atat al Comisiei Andronescu, cat si al Comisiei Miclea; propunerea ca proiectul de lege sa se numeasca asa a venit din partea primului-ministru”, a spus Ioana Muntean.