Andrei Marga: “Sunt oameni care doresc mai mult decat pot si care socotesc normal plagiatul”

Dimensiunile la care a ajuns plagiatul in mediul universitar din Romania sunt alarmante. Reprezentanti ai Ministerului Educatiei spun ca fenomenul este generalizat si ca Legea drepturilor de autor lasa loc prea multor interpretari.

Potrivit unui raport, prezentat anul trecut de Coalitia pentru Universitati Curate, plagiatul este tolerat in 71% dintre universitatile de stat din Romania. In schimb, in universitatile din Occident, intaiul curs care se tine la inceputul primului an de studii este despre cum se scriu lucrarile academice si cum se folosesc referintele bibliografice, deoarece sanctiunile pentru plagiat sunt extrem de aspre. In Romania nu exista pedepse pentru furtul intelectual. Pe de alta parte, tot mai multi studenti copiaza masiv in redactarea lucrarilor de diploma. Copy-paste a devenit o procedura frecventa.

In Romania nu avem o situatie privind nivelul la care a ajuns plagiatul in privinta lucrarilor de diploma. In Australia, de exemplu, un studiu realizat de sase universitati releva ca aproximativ 14% dintre studentii din facultati isi redacteaza lucrarile folosind materiale de pe internet, fara sa citeze sursa.


Pe de alta parte, presa centrala din Romania publica anunturi de genul: “Realizam la comanda lucrari de licenta, proiecte de diploma, referate, etc., conform planului si indicatiilor dumneavoastra sau conform unui plan stabilit de comun acord. Oferim o alternativa pentru persoanele care nu au la dispozitie timpul necesar unei documentari riguroase in vederea realizarii lucrarii de licenta. Termenul in care executam o lucrare este de aproximativ 21 de zile. Avem o arhiva cu peste 6.000 de lucrari de licenta din toate domeniile, gata facute, lucrari care au obtinut nota maxima la examenul de licenta in anii anteriori. Orice lucrare gata facuta costa numai 120 de lei, etc. etc”.


Rectorii universitatilor care fac parte din Consortiul Universitaria au sugerat Ministerului Educatiei si Cercetarii, dupa izbucnirea scandalului diplomelor false de la Universitatea Spiru Haret, ca masurile de verificare trebuie sa fie extinse la nivel national, respectiv in toate institutiile de invatamant superior. Totodata, Consortiul Universitaria doreste mai putine universitati, dar mai multi studenti pregatiti dupa exigentele marilor institutii de profil din lume.


In legatura cu fenomenul plagiatului, prof. univ. dr. Andrei Marga, rectorul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, a acordat un interviu Agentiei Nationale de Presa AGERPRES.

-Cum se explica, domnule rector Andrei Marga, faptul ca nume cunoscute ale mediului academic din Romania s-au pretat la plagiat? Unii dintre ei motiveaza, in situatia in care se constata ca au plagiat, ca de vina este fie tehnoredactarea, fie editura la care au publicat, sub nume personal, ”studiul” tradus integral sau fragmentat, fara niciun citat, in lucrare. Nu este o dovada de superficialitate, care exclude din capul locului rigoarea si decenta academica, faptul ca un cadru universitar nu isi parcurge obligatoria forma ”bun de tipar” inainte de publicarea propriei carti? Nu este un om superficial tentat de un prestigiu stiintific obtinut superficial?


– Imprejurarea ca unii universitari recurg la plagiat are o cauza evidenta: sunt oameni care doresc mai mult decat pot sa faca si care socotesc normal plagiatul, sperand sa nu fie descoperiti. Pe de alta parte, Romania nu are o legislatie univoca privind plagiatul si masurile punitive pe care plagiatul le atrage. Legislatia din tara noastra nu a insusit definitia internationala simpla – plagiat este preluare a unui text de marime anumita din lucrarea altuia, fara citarea nemijlocita a sursei – si, de aceea, atunci cand sunt prinsi ca au plagiat, unii se ascund dupa justificari ieftine: ca sursa a fost citata in lista bibliografica, ca redactorul a omis trimiterea la sursa, ca s-a tiparit o versiune preliminara a textului, etc. Sa ne intelegem: toate acestea sunt subterfugii. Atunci cand se preia un pasaj dintr-o carte sau un articol al altcuiva, sursa trebuie citata direct, nu doar in lista bibliografica. Nu este permisa nicaieri in lume preluarea de pasaje din cartile altora, mentionandu-i pe acestia doar in lista bibliografica. Daca se intampla ca un redactor a ”uitat” trimiterea bibliografica sau aceasta s-a pierdut dintr-un motiv oarecare, atunci autorul poate decide neintarziat retiparirea lucrarii, in asa fel incat trimiterile sa fie puse in ordine.

-Cum considerati ca pot fi eradicate aceste practici care umbresc vizibil prestigiul universitarilor din Romania?


– Se pot imagina multe masuri pentru eradicarea plagiatului – demascarea publica, retrogradarea profesionala, alte pedepse etc. Inainte de toate, trebuie insa sa fie pusa la punct legislatia. Iar aceasta trebuie sa fie univoca, aidoma legislatiei din alte tari: plagiat inseamna preluarea unui text de marime determinanta din lucrarea altuia, fara citarea nemijlocita a sursei. Odata lamurit termenul, sunt de stabilit sanctiunile; acestea sunt deja elaborate in diferite legislatii europene, incat nu trebuie inventate.
Aplicarea legii este pentru toti. Altfel, se petrec situatii stranii, din pacate, tot mai frecvente in tara noastra, in ultimii ani. Unii plagiatori se refugiaza in partidele politice aflate la putere, iar cand se spune lucrurilor pe nume si li se arata ca au incalcat reguli, ei se apara insinuand ca ar fi vorba de ”opinii motivate politic”. Alti plagiatori – se poate vedea un caz recent – infiinteaza academii, universitati etc., ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. In sfarsit, sunt plagiatori care se ascund in spatele unor procese verbale de inocenta, semnate de persoane care nici nu cunosc limbile cartilor din care s-a plagiat si nici lucrarile respective – aceasta mai cu seama atunci cand plagiatorul a devenit, intre timp, om de partid.


-Ce strategii a adoptat UBB pentru a preveni plagiatul in redactarea lucrarilor de diploma?


-In ceea ce priveste plagiatul in redactarea lucrarilor de diploma, la Universitatea Babes-Bolyai fiecare candidat depune, sub semnatura si pe propria raspundere, o declaratie in care scrie ca a elaborat personal lucrarea, in caz contrar fiind gata sa suporte consecintele cele mai grave (anularea diplomei). Pe de alta parte, conducatorul stiintific de lucrare este, de asemenea, dator sa verifice daca acel candidat este autorul textului (iar pentru aceasta orice cadru didactic are mijloace profesionale) si raspunde de situatie. In sfarsit, pe toate canalele care le stau la dispozitie, administratia academica si cadrele didactice cultiva exigentele de normalitate a pregatirii profesionale si descurajeaza plagiatul, in orice forma.


-Exista diplome universitare false, numarul acestora fiind estimat la sute, dupa unele surse, si chiar la mii, dupa altele. In presa au aparut articole care sustin ca exista si adevarate fabrici de doctorate ”luate pe sest”, iar notorietatea titlului de doctor in stiinte sau in disciplinele umaniste este, astfel, grav periclitata.


– Din nefericire, in Romania – dupa ce tara noastra se afla, in 1996 – 2000, in atentia internationala pozitiva, facand reforme efective – din 2001 incoace se evita reformele necesare si se iau decizii anapoda, extrem de costisitoare. S-a dezvoltat, din cauza decidentilor diletanti din ultimul deceniu, un sistem universitar supradimensionat, care este corupt ca sistem (de exemplu, sunt desemnate sa sustina discipline in ”universitati” improvizate persoane nepregatite; promoveaza in ierarhia universitara activisti politici pe ”merite” de activisti; se considera profesori universitari activi persoane care ajung rar in biblioteca sau in laborator, fiind zilnic in sedinte de toate felurile etc.) si, practic, negestionabil. Nu este posibila acum reforma universitara in Romania fara schimbarea sistemului ca sistem. In cazul precis al doctoratului, sunt nevoit sa spun ca traim, astazi, in universitatile din Romania, consecintele paguboase ale reglementarilor de Guvern gresite din 2005 – 2006. In acei ani, nu numai ca s-a ratat sansa cea mai recenta de a asana sistemul universitar din tara, alocand studiile master si doctorat doar universitatilor pregatite pentru astfel de studii, dar s-au luat cele mai eronate si costisitoare decizii. In tarile europene, directia de evolutie a fost si este diferita. In orice caz, in Romania este acum nevoie urgenta de o noua reglementare a doctoratului si, inainte de toate, de concentrarea doctoratelor in universitati cu cercetare stiintifica intensiva. Apoi, este nevoie de reconectarea doctoratului cu inovatia si descoperirea, de eliberarea scolilor doctorale existente de conditia simpla de scoli, transformandu-le in laboratoare ale inovatiei si descoperirii, de considerarea doctoratului nu doar ca initiativa a unor persoane, ci ca problema institutionala. Numai o reforma profunda a doctoratului poate preveni situatiile pe care le descrieti si, de fapt, degradarea mai departe a doctoratului in tara noastra.

-Care este in acest moment situatia, dupa ofensiva puternica declansata de UBB, alaturi de Consortiul Universitaria, impotriva diplomelor false? Ce va continua sa faca in acest sens UBB, institutie de prestigiu european, care si-a exprimat ferm punctul de vedere privitor la aceste practici descalificante?


– Va confirm ca punem in lucru toate mijloacele aflate la dispozitia universitatilor din Consortiul Universitaria pentru a normaliza situatia diplomelor din Romania. Trebuie sa se inteleaga, insa, de catre toti cetatenii tarii, ca un examen fraudat sau o diploma falsa compromit integral – compromit toate examenele si diplomele. In ceea ce ne priveste, Universitatea Babes-Bolyai a semnat participarea la actiunea europeana de combatere a plagiatului, sub oricare forma. Pe langa actiunile proprii, vom pleda mai departe pentru o reglementare legala, care sa permita combaterea cu succes a plagiatului si, in general, asanarea functionarii universitatilor. Alte tari au legislatii eficace, spre exemplu, in materie de protejare a dreptului de autor si in chestiuni aferente. De pilda, Polonia dispune de lege protectoare privind folosirea titlului de ”universitate”, precum si de legi speciale privind indrituirea universitatilor, a anumitor universitati, de a acorda titlul de doctor. Romania are nevoie, la randul ei, de asemenea instrumente juridice care sa restabileasca pregatirea de buna calitate. AGERPRES