Andrei Marga: “Administraţia actuală nu poate gestiona sistemul de învăţământ superior”
Administraţia actuală nu poate gestiona, în mod vizibil, la nivelul de exigenţă al anului 2010, sistemul de învăţământ superior din România, susţine rectorul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB), prof. univ. dr. Andrei Marga.
Acesta a declarat, sâmbătă, la cererea presei, că ”fiecare cetăţean al României de astăzi a ajuns să plătească din greu – prin nesiguranţa sau pierderea postului, scăderi de venituri, închiderea perspectivei profesionale – ceea ce devine tot mai vizibil: incompetenţa autorităţilor şi gravele efecte ale plasării în funcţii de decizie a persoanelor necalificate şi corupte”.
Potrivit profesorului Andrei Marga, după 1989 nu s-au dat ”lovituri mai grele universităţilor de prim plan din ţară decât în anii 2005-2006 şi în 2009-2010, prin reducerea finanţării, oprirea concursurilor pe posturi, aplicarea greşită a procesului Bologna, reglementări ce politizează, ori efortul de eliminare a specialiştilor reali”.
”Sunt doar câteva dintre prestaţiile guvernării în funcţiune. Efectele acestor lovituri sunt multiple şi foarte costisitoare, direct şi prin implicaţii: de la scăderea intensităţii activităţilor universitare, trecând prin slăbirea cooperării industrie-universităţi şi sporirea emigrării tinerilor, la începerea emigrării profesorilor de vârf”, precizează profesorul Andrei Marga. Rectorul UBB subliniază că este nevoie să se renunţe la ”proiecte de legi neprofesional elaborate, dominate de interesele pur politice ale unor grupuri, şi la persoane lipsite de calificare şi pătate de corupţia actuală din conducerea învăţământului superior”.
O altă urgenţă o reprezintă revenirea la autonomia universitară, prevăzută de Constituţie şi de legislaţia universitară în vigoare (1999), precum şi de Legea finanţelor publice (2003), pentru a permite universităţilor deschiderea de concursuri pentru ocuparea de posturi didactice şi în cercetarea ştiinţifică. ”Măsura nelegală a guvernului actual, luată în 2009, de a bloca concursurile pe posturi în universităţi – măsură care nu a mai fost luată din 1985! -, aduce pagube şi împiedică valorificarea inteligenţelor din generaţii noi şi din vechi generaţii. Această măsură scade valoarea educaţiei şi competitivitatea universităţilor şi produsele româneşti”, afirmă universitarul clujean.
Al treilea lucru ce trebuie făcut pentru revenirea la normal este respectarea autonomiei financiare a universităţilor, potrivit Legii finanţelor publice (2003). Acest act normativ prevede că
universităţile de stat nu sunt instituţii bugetare, în înţelesul general, şi se finanţează din resursele pe care le procură, inclusiv prin contract cu ministerul Educaţiei.
”Este de subliniat că autonomia financiară reduce costurile statului cu universităţile, că universităţile veritabile şi-au dovedit capacitatea de a atrage resurse financiare, prin programe doctorale de performanţă, cercetare ştiinţifică şi tehnologică, consultanţă specializată, joint ventures etc. Ministerul Educaţiei s-a dovedit incapabil, în 2009 şi 2010, să încheie la timp contractele instituţionale anuale, nu este în stare să asigure finanţarea de bază pe care o angajează, nu acoperă salariile personalului titular şi nu poate concepe şi finanţa investiţii semnificative. Pe de altă parte, ministerele guvernului actual nu sunt capabile să cofinanţeze programe europene, doar UBB fiind nevoită să asigure, în acest an, peste 90 de de miliarde lei pentru cofinanţări de programe, în situaţia în care aceste ministere nu fac faţă problemei”, arată rectorul Andrei Marga. AGERPRES
