Ce modificări şi completări au fost aduse la Legea Educaţiei Naţionale

Guvernul a aprobat miercuri proiectul de ordonanţă de urgenţă privind modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale, principalele modificări propuse de ministerul de resort vizând adecvarea cadrului legislativ “la o serie de realităţi care nu au fost luate în calcul în momentul adoptării actului normativ prin asumarea răspunderii”, se arată într-un comunicat de presă al MECTS.

Potrivit acestuia, proiectul aprobat prevede că formaţiunile de preşcolari din grupa mare sau de elevi pot funcţiona, în situaţii excepţionale, sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, pe baza unei justificări corespunzătoare, ţinând seama de încadrarea în costul standard per elev şi în numărul maxim de posturi aprobat pentru învăţământul preuniversitar la nivelul judeţului, respectiv municipiului Bucureşti.

Această ajustare a cadrului legislativ permite, de exemplu, înscrierea unui elev după începerea anului şcolar într-o clasă care are efectivul la limita maximă, dar care este unică pe nivelul respectiv sau are o specializare unică. Potrivit MECTS, un alt efect benefic este posibilitatea funcţionării claselor sub efectivul minim – în s ituaţii teme inic motivate – în zonele izolate din mediul rural sau peste efectivul maxim, în zonele aglomerate din mediul urban.
Pe de altă parte, demersul legis lativ permite, conform MECTS, asigurarea încadrării cu personal didactic titular la clasa pregătitoare prin as igurarea mobilităţii acestuia de la o unitate de învăţământ la alta, precum şi dintr-o localitate în alta, pe tot parcursul anului şcolar.
În ceea ce priveşte învăţământul superior, MECTS precizează că, deşi Legea Educaţiei Naţiona le a intrat în vigoare din februarie 2011, procedurile subsecvente nu au fost elaborate în vederea pregătirii noului an univers itar, fapt care ar fi putut genera efecte perturbatoare în sistem. Pentru evitarea acestora, MECTS a luat o serie de măsuri care permit organizarea şcolilor doctorale, respectiv menţinerea şi îndeplinirea standardelor de autorizare provizorie/acreditare în învăţământul superior.

Astfel, până la finalul anului univers itar 2012-2013, eva luarea şcolilor doctora le se face de către ARACIS sau de către o altă agenţie de asigurare a calităţii, din ţară sau străinătate. Sistemul de criterii şi metodologia de evaluare se stabilesc prin ordin al ministrului Educaţie i, pe baza propunerilor ARACIS. Fiecare şcoală doctorală este evaluată periodic, din 5 în 5 ani.
De asemenea, pentru anul universitar 2012-2013, numărul granturilor doctora le se stabileşte prin hotărâre de Guvern ş i se repartizează instituţ iilor organizatoare de studii universitare de doctorat (IOSUD) prin ordin a l ministrului Educaţie i. Şcolile doctorale vor primi din partea IOSUD granturile doctorale prin competiţie între acestea, pe baza unei metodologii aprobate de Senatul univers ităţii. AGERPRES