Liceul pedagogic din Arad, continuator al primei Preparandii Române, a împlinit 200 de ani

Sala de concerte a Palatului Cultural din Arad a găzduit o adunare festivă menită să marcheze debutul manifestărilor prilejuite de împlinirea a 200 de ani de la înfiinţarea, la 15 noiembrie 1812, la Arad, s-a înfiinţat celei dintâi şcoli, din întreg spaţiul românesc, destinată pregătirii cadrelor didactice: “Înalta şcoală pedagogică a naţiunii valahe”, una dintre primele şcoli de profil pedagogic din Europa.

Manifestările au fost onorate de prezenţa ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Ecaterina Andronescu, ÎPS Timotei, arhiepiscop al Aradului, PS Siluan, episcop al Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria, cunoscuta poetă Carolina Ilica – absolventă a liceului bicentenar, prof. univ. dr. Lizica Mihuţ, preşedintele UAV Arad, prof. univ. dr. Aurel Ardelean, preşedintele UVVG Arad, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, oaspeţi din ţară şi din străinătate şi, nu în ultimul rând, numeroşi absolvenţi ai acestui liceu.

A fost de asemenea prezent cel mai vârstnic absolvent al liceului, Ioan Moşneang, în vârstă de 90 de ani, din comuna arădeană Şeitin, care a obţinut diploma de învăţător în anul 1945, după ce a luptat în cel de al doilea Război Mondial, ca militar în “Detaşamentul Păuliş”.

După salutul adresat oaspeţilor de actualul director al Liceului Pedagogic, prof. Sorin Haiduc, prof. Doru Bogdan, fost director al liceului şi în prezent pensionar, a prezentat o scurtă istorie a existenţei acestei prestigioase şcoli.

Potrivit spuselor acestuia, cursurile acestei prestigioase instituţii de cultură, au început la data de 15 noiembrie 1812, cu 78 de elevi, îndrumaţi de profesorii Dimitrie Ţichindeal, Constantin Diaconovici Loga, Iosif Iorgovici şi Ioan Mihuţ, elevii provenind din localităţile comitatelor Arad, Timiş, Caraş şi Torontal.

De-a lungul existenţei, şcoala pedagogică română din Arad şi-a schimbat deseori denumirea şi profilele, activitatea sa fiind afectată de schimbarea regimurilor politice. Nu rareori a fost afectată de decizii care nu au avut în prim plan interesul naţiunii. Întotdeauna însă dorinţa dascălilor săi şi a discipolilor, viitori dascăli, a biruit.

Chiar din primii ani ai existenţei sale, şcoala preparandială a întâmpinat dificultăţi datorită lipsei unui spaţiu corespunzător de şcolarizare, a insuficienţei cărţilor şi manualelor tipărite, a dezinteresului comunităţii pentru întreţinerea cursanţilor şi plata profesorilor. Dar, încă după primul deceniu, au terminat cursurile 392 de absolvenţi care, alături de şcoala care i-a format au contribuit la instruirea românilor şi prin activitatea lor educativă au câştigat respectul comunităţii.

În anul 1822, tot la Arad, s-a înfiinţat şi Seminarul teologic ortodox român, precursor al actualei Facultăţi de Teologie din cadrul Universităţii “Aurel Vlaicu” din Arad. Câteva decenii mai târziu, în 1869, după instaurarea Imperiului dualist, Preparandia arădeană a trecut sub autoritatea directă a Episcopiei ortodoxe române, iar după Marea Unire de la 1918, şcoala pedagogică denumită preparandie sau şcoala normală (de la norme, legi, ordine, conform cărora era administrată) a funcţionat sub administraţie românească cu noi denumiri: în 1919 a fost denumită, după model francez, “Şcoala normală cu 8 clase”, iar în 1920, “Şcoala normală greco ortodoxă română”.

În anul 1920 s-a înfiinţat şi “Şcoala normală de stat pentru educatoare”, iar în anul 1923 s-a înfiinţat “Şcoala normală de stat Titu Maiorescu pentru învăţători”.
În anul 1927, vechea Preparandie a fuzionat cu “Şcoala Normală de Stat” sub denumirea de “Şcoala normală ortodoxă română de stat Dimitrie Ţichindeal”, pentru ca ulterior, în anul 1932, să primească denumirea de “Şcoala Normală de Învăţători Dimitrie Ţichindeal”.
Anii celui de al Doilea Război Mondial au afectat activitatea şcolii. Sediul de pe Bulevardul Dragalina, unde Preparandia funcţiona încă din 1932, a fost ocupat de trupele sovietice, localul fiind transformat în spital militar. Cursurile s-au întrerupt, dar profesorii au continuat activitatea didactică, întocmind schiţe de lecţii şi purtând corespondentă cu elevii.

După război, cursurile s-au reluat, dar bunul mers al actului didactic nu s-a îmbunătăţit, pentru că prin reforma supusă sovietizării, şcoala a tins să devină o instituţie politizată. Totuşi, nevoia pregătirii dascălilor pentru învăţământul preşcolar şi primar a determinat autorităţile să menţină profilul pedagogic. Mulţi dintre elevii care au urmat această şcoală au beneficiat de burse, ceea ce le-a permis şi celor cu originea socială modestă, să studieze.
În anii care au urmat, Preparandia Arădeană a suferit noi modificări ale denumirii, însă, în pofida schimbării denumirilor, activitatea didactică şi pregătirea generală a elevilor a rămas de o înaltă ţinută.

În anul 1981, liceul pedagogic a fost desfiinţat fiind transformat în “Liceul Industrial nr. 13”, însă s-a reuşit păstrarea unei clase cu profil pedagogic, care a asigurat continuitatea Preparandiei.
După Revoluţie, în anul 1990, şcoala a primit denumirea de “Şcoala Normală Dimitrie Ţichindeal”, iar din anul 2000, a devenit “Liceul Pedagogic Dimitrie Ţichindeal”, şcoala funcţionând în prezent cu patru profile: cel vocaţional – pedagogic, vechi de două secole; cel umanist, cu profile filologie – bilingv engleză şi ştiinţe sociale şi cel real, cu profil matematică-informatică.

“Înfiinţat în urmă cu 200 ani pentru a pregăti dascăli români care să educe tinerii din satele şi orăşelele din jur, Liceul Pedagogic asigură astăzi pregătirea iniţială, dar şi educaţia pentru viaţă a tinerei generaţii. Rezultatele sunt rodul strădaniei faimoşilor înaintaşi, dar şi al muncii dascălilor şi elevilor de astăzi”, a încheiat prof. Doru Bogdan.

A urmat apoi la cuvânt ministrul Ecaterina Andronescu care, după ce a adresat felicitări actualului corp profesoral şi actualilor elevi ai şcolii, a înmânat din partea MECT, directorului Sorin Haiduc, Ordinul “Spiru Haret”, ordin acordat tuturor şcolilor care împlinesc cel puţin 150 de ani de existenţă. De asemenea, Ecaterina Andronescu i-a sugerat directorului Sorin Haiduc să propună în Consiliul de administraţie, schimbarea denumirii şcolii în Colegiul Naţional Preparandia “Dimitrie Ţichindeal”, promiţând ca în cazul în care se va realiza acest lucru, va schimba numele şcolii atât în Diplomă, cât şi pe medalie.
Manifestările aniversare se încheie sâmbătă.AGERPRES