Remus Pricopie: “Prima mea prioritate, să încercăm să avem o perioadă de stabilitate în educaţie”

Ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, a acordat un interviu Agenţiei Naţionale de Presă Agerpres în care vorbeşte despre despre priorităţile sale la cârma ministerului, despre bugetul alocat învăţământului în anul 2013, despre reforma manualelor şi cea curriculară, dar şi despre violenţa în şcoli şi clasa pregătitoare.

Remus Pricopie abordează în interviu şi chestiuni legate de bacalaureatul profesional, de construcţia de grădiniţe, dar şi de admiterea la liceu.

– Domnule ministru, care sunt priorităţile mandatului dumneavoastră?

– Sunt multe, dar cred că cel mai important pentru toţi este ca în educaţie să avem un anumit tip de linişte, pentru că educaţia este cel mai mare sistem din orice ţară. În acest sistem de educaţie sunt incluse milioane de persoane, vorbim de milioane de copii, vorbim de aproape un milion de studenţi, vorbim de milioane de părinţi. Direct sau indirect, în fiecare zi, în sistemul de educaţie avem implicată peste 40% din populaţia României şi ce se întâmplă în sistemul de educaţie afectează într-o formă sau alta acest procent al populaţiei.
Prin urmare, prima mea prioritate care poate să pară puţin atipică este să încercăm să avem o perioadă de stabilitate, în care, chiar dacă discutăm contradictoriu şi este normal acest lucru întrucât oameni sunt diferiţi şi au puncte de vedere diferite, să încercăm să găsim cele mai bune soluţii pentru copii.

– Va fi bugetul alocat educaţiei mai mare decât cel de anul trecut?

– Un sistem este performant şi în funcţie de cât investeşti în el. Sunt o persoană realistă, nu îmi fac iluzii că voi avea nu ştiu ce procent din PIB, dar sunt convins că vom avea în 2013 un buget mai bun decât în 2012 şi cred că în următorii ani vom avea o creştere constantă a bugetelor nu doar pe educaţie.

Cred că România are nevoie de o creştere constantă a bugetelor şi pe cercetare şi pe sport, pentru că, dacă ne uităm la anumite statistici, vom vedea că, unde în urmă cu 15 ani România nu avea probleme legate de obezitatea la tineri sau anumite afecţiuni cronice la tineri sau copii, astăzi am ajuns să avem statistici îngrijorătoare în această zonă, în special dacă vorbim de afecţiunile care apar ca urmare a sedentarismului şi a alimentaţiei necorespunzătoare. Educaţia combinată cu politicile de sănătate, cu sportul poate să facă în aşa fel încât cetăţenii României să fie mai sănătoşi.

“Principiul de a aduce copilul la şcoală cât mai devreme este corect”

– Clasa pregătitoare va rămâne la şcoală sau se va întoarce la grădiniţă? Dar clasa a IX-a va rămâne la liceu sau va trece conform Legii educaţiei naţionale la şcoala generală?

– Există deja un anumit cadru legal. Prima obligaţie a Ministerului Educaţiei este să respecte cadrul legal în vigoare şi cadrul legal spune că un copil care a împlinit vârsta de 6 ani trebuie să fie inclus în învăţământul obligatoriu. Cred că acest principiu de a aduce copilul la şcoală cât mai devreme este corect. Dincolo de acest subiect, vorbim despre o problemă de ordin funcţional: unde îl prinzi pe copil în învăţământul obligatoriu? Îl prinzi în cadrul formaţiunilor de studiu de la grădiniţă sau în cadrul formaţiunilor de studiu din ciclul primar? Conform legislaţiei actuale – Legea 1/2011 – trebuie să fie în ciclul primar.

Dar ce faci dacă nu ai spaţii, pentru că, de fapt, aceasta a fost problema şi, din punctul meu de vedere, Legea 1/2011 – nu doar în această componentă, ci în multe alte componente – s-a grăbit să reglementeze fără să îşi ia măsurile de precauţie, că acele măsuri sunt şi fezabile într-un an, doi sau trei.

Dacă nu tratăm din timp problema, vom ajunge în aceeaşi situaţie cu clasa a IX-a. Unde este clasa a IX-a – la gimnaziu sau la liceu? Vom constata că şi acolo, ca şi la clasa pregătitoare, ne învârtim în jurul aceluiaşi subiect fără să fi făcut un studiu de impact şi să constatăm că, dacă nu reglementăm şi acolo, nu este vorba doar de problema de spaţiu, este vorba de problema profesorilor. Ce faci cu profesorii de gimnaziu, ce faci cu cei de liceu? La liceu nu vei avea suficienţi, iar la gimnaziu vei avea în plus. Iată că o politică atunci când este adoptată, sub nicio formă într-un sistem de educaţie nu o faci peste noapte şi nu o faci fără să calculezi şi măsurile intermediare.

În momentul de faţă, noi, la Ministerul Educaţiei, nu facem decât să încercăm să dăm coerenţă acestor măsuri şi în cazul în care Legea educaţiei va fi schimbată evident că vom acţiona după cum va decide Legislativul.

Eu cred în ceea ce priveşte clasa pregătitoare că trebuie să fim mai flexibili, în sensul că, dacă nu ai spaţiu şi dacă nu ai cadre didactice pentru a organiza această clasă pregătitoare, fizic, vorbim de spaţiu, nu o faci la şcoală şi o laşi la grădiniţă. Da, dar legea acum te obligă ca din punct de vedere metodologic toţi copiii să parcurgă acelaşi tip de formare, de pregătire, după aceleaşi standarde. Eu cred că în următoarele luni, în Parlament – pentru că să nu uităm că există discuţie în Parlament, mai exact în Senat, pe un proiect de lege a educaţiei – va trebui să ne clarificăm din acest punct de vedere şi atunci se va decide ce se va întâmpla cu această clasă pregătitoare, respectiv cu clasa a IX-a. Până atunci însă legea ne obligă să respectăm metodologiile anunţate la 1 septembrie 2012.

“Pe actualul cadru legislativ organizăm examenul de bacalaureat exact ca în 2012”

– Despre bacalaureatul profesional ce părere aveţi, va fi susţinut în 2013?

– Nu pot să enunţ un punct de vedere pentru că aici problema este de cadru legislativ. Pe actualul cadru legislativ organizăm examenul de bacalaureat exact ca în 2012. Dacă Parlamentul va introduce această opţiune, pentru că atenţie bacalaureatul profesional nu presupune modificarea modalităţii de susţinere a examenului aşa cum este prevăzut acum, ci înseamnă adăugarea unei opţiuni, dacă Parlamentul va introduce această opţiune în timp util şi va fi fezabil să oferim această opţiune absolvenţilor de liceu evident că o vom face. Trebuie să vedem decizia Parlamentului.

– Va putea fi pus în aplicare bacalaureatul profesional printr-o ordonanţă de urgenţă?

– În momentul de faţă pe agenda Guvernului nu există un act normativ de tip ordonanţă de urgenţă care să reglementeze bacalaureatul profesional.

– Despre exigenţa de la examenul de bacalaureat ce puteţi spune? Camerele de supraveghere sunt utile?

– Camerele supraveghere rămân, pentru că ele sunt prevăzute în metodologia aprobată în luna septembrie şi am încălca legea dacă am schimba metodologia în luna ianuarie.

– Mulţi dintre absolvenţii de liceu care au susţinut examenul de bacalaureat în vară au spus că subiectele de la matematică au fost foarte grele, fiind asemănate cu cele de la olimpiade. Cum vor fi anul acesta?

– Ca ministru vă spun că un examen naţional de evaluare nu este o olimpiadă, nu este o competiţie. Un examen naţional de evaluare este unul în care trebuie să afli care este nivelul de pregătire a elevilor la un anumit moment în parcursul lor educaţional. O olimpiadă este competiţie. Acolo trebuie să ai subiecte de un alt tip.

“Pregătirea elevilor pentru a evita situaţiile de risc ar trebui să fie un lucru pe agenda profesorilor”

– Cum veţi combate violenţa în şcoli?

– Violenţa în şcoli este un subiect extrem de complicat. De cele mai multe ori este legat nu doar de ceea ce se întâmplă în şcoală, ci de ceea ce se întâmplă în general în viaţa elevilor, pentru că eu nu cred că violenţa se naşte în şcoală, în clasa de curs. Nu cred că profesorii şi învăţătorii îi învaţă pe elevi cum să fie violenţi.

Avem mass-media din ce în ce mai violente, avem un CNA care, deşi a crescut exigenţa, eu cred că mai are multe lucruri de făcut în această zonă, avem infracţionalitate dincolo de gardul şcolii şi mă aştept ca autorităţile publice de la Poliţie, alte autorităţi locale să încerce să reducă această infracţionalitate. Avem comerţ în proximitatea şcolilor care este ilegal şi mă aştept ca autorităţile să reglementeze aceste lucruri, de la vânzări de băuturi alcoolice în gardul şcolii la altele.

Avem această problemă care parcă nu se termină niciodată cu aceste substanţe etnobotanice care afectează populaţia şcolară pe grupa de vârstă 14-18 ani, deci elevii de liceu. Toate aceste lucruri concură la creşterea violenţei în şcoli. Eu cred că trebuie să avem un program integrat şi, în acelaşi timp, cred că educaţia pentru risc, pregătirea elevilor pentru a evita situaţiile de risc ar trebui să fie un lucru pe agenda profesorilor, diriginţilor, şcolilor.

– Veţi colabora cu Ministerul de Interne în combaterea violenţei?

– Evident, au făcut-o toţi miniştrii educaţiei şi este în interesul nostru ca această colaborare să existe.

– Veţi colabora cu foşti miniştri?

– Da, oricine poate să sprijine şi să dea o mână de ajutor ca lucrurile să meargă mai bine este bine-venit. Nu sunt doar foştii miniştrii sunt secretari de stat, oameni care au lucrat în minister, colegi de-ai noştri care lucrează în diferite instituţii europene cu care vorbesc la telefon în mod constant sau ne întâlnim periodic şi discutăm.

– Ce părere aveţi despre programul “Şcoala după şcoală”, îl veţi generaliza?

– Este o idee bună acest program. Generalizarea acestui tip de program trebuie însă făcută într-un mod realist, pentru că înseamnă foarte multe lucruri, dar, în primul rând, înseamnă spaţiu în şcoli. Din păcate, în România, în 2013, sunt şcoli care lucrează cu trei schimburi. S-a muncit foarte mult în ultimii ani şi sunt convins că şi anul acesta Guvernul va da prioritate investiţiilor pe care le avem în desfăşurare, astfel încât spaţiile şcolare să crească şi să poţi să desfăşori activităţi cu copiii pe o perioadă mai lungă de timp, nu doar pe parcursul a patru sau cinci ore pe zi. Este în interesul tuturor, inclusiv al părinţilor, pentru că un aspect pe care îl discutăm mai puţin este acela legat de câte ore petrece un copil singur acasă. Pentru anumite familii acest program, extinderea orelor la şcoală, ar reprezenta o soluţie foarte bună.

– Veţi colabora cu cele două comisii parlamentare de educaţie?

– Sunt obligat să colaborez, dar nu o fac din obligaţie, ci o fac din plăcere. Nu este prima dată când lucrez cu cele două comisii de specialitate din Parlament. Colaborarea cu Parlamentul pe diferite teme şi acte normative în încercarea de găsi împreună soluţii este un lucru normal şi benefic.

“Se lucrează la noua organigramă a Ministerului Învăţământului”

– Veţi încerca să reduceţi în perioada mandatului deficitul de locuri în grădiniţe?

– Unul dintre proiectele majore finanţate de Guvern este acela al grădiniţelor. Au fost licitate în ultimele luni ale anului 2012 un număr de 200 de grădiniţe noi. S-au semnat până în momentul de faţă contracte pentru 158 de grădiniţe, restul până la 200 fiind încă în proceduri şi eu sper ca într-un interval relativ scurt de timp, un an sau doi, aceste grădiniţe să fie gata şi să le putem folosi. Atunci când vorbim de 200 de proiecte noi unele pot fi extensii ale actualelor grădiniţe de două, trei sau patru clase, altele sunt însă grădiniţe noi.

– Veţi reorganiza ministerul?

– Doamna ministru Ecaterina Andronescu a făcut o reorganizare a ministerului. Evident că vom ţine cont de această reorganizare, însă noua structură a ministerului – în care dimensiunea cercetare şi învăţământ superior sunt legate mult mai evident decât în vechea organizare şi, de asemenea, faptul că un număr de institute care până la aprobarea noului Guvern nu făceau parte din structura Ministerului Educaţiei Naţionale în noua organizare vor face parte din această structură – ne obligă să avem o organigramă nouă.

Se lucrează la ea, vom da un răspuns destul de repede, dar nu ne propunem o restructurare în totalitate a ministerului, ci o adaptare la noile cerinţe, astfel încât ministerul să fie funcţional. Prezenţa unui ministru delegat pentru învăţâmânt şi cercetare cred că este un lucru benefic pentru că problemele pe cercetare sunt extrem de numeroase şi aproape fiecare institut în parte poate să prezinte un potenţial de dezvoltare a acestei ţări sau poate să reprezinte o problemă în funcţie de cum reuşim să construim politici pentru aceste institute.

– Vor reprezenta o prioritate a mandatului programele din fonduri europene?

– În universităţi şi chiar şi în inspectorate şcolare şi case ale corpului didactic s-a aplicat pentru un număr foarte mare de proiecte şi au reuşit să ducă la bun sfârşit aceste proiecte. Strict pe zona educaţie ce s-a absorbit reprezintă un procent destul de mare. Capacitatea de absorbţie a organismelor din cadrul ministerului este foarte mare. Pentru 2014-2020 suntem din nou optimişti, în primul rând că se pare că va fi o nouă organizare. Vor fi mult mai bine evidenţiate componentele de educaţie şi formare de alte componente cum ar fi recalificare dacă vorbim de POSDRU. Eu deja am vorbit de bugetul din 2013, dar noi ne gândim acum serios la cel din 2014, pentru că acela va avea o altă structură. Componenta fondurilor structurale în 2014, din estimările noastre, va fi mult mai importantă decât a fost până acum. Sunt optimist că vom putea să construim proiecte care să contribuie la dezvoltarea României.

“Sistemul de repartiţie computerizată la liceu a mers foarte bine până acum”

– Cum consideraţi că este mai potrivită admiterea în clasa a IX-a, pe bază de repartiţie computerizată sau prin concurs?

– Eu evident că am o opţiune, dar nu cred că opţiunea ministrului este foarte importantă, ci cel mai important este să existe o formulă agreată de un număr cât mai mare de actori implicaţi în educaţie. Am să vorbesc mai întâi cu aceşti actori, respectiv cu profesori, cu inspectori, cu liceele, cu comisiile de specialitate ale Parlamentului şi dacă vom considera că este necesar să schimbăm vom schimba. Acest sistem de repartiţie computerizată a mers foarte bine, suntem deja în al doisprezecelea an.

Are avantajele lui acest sistem dacă ne gândim doar la faptul că nu poţi să vorbeşti de corupţie în acest sistem, repartiţia este clară, la vedere, oricine poate să verifice traseul oricărui elev cum a ajuns la un liceu sau altul. Asta nu înseamnă că sistemul nu poate fi rediscutat. Teoretic se poate discuta orice componentă, dar nu vreau să transmit mesaje care să conducă la nelinişti în rândul elevilor şi părinţilor. Mai întâi să vedem ce nu funcţionează sau ce s-ar dori în plus faţă de acest sistem şi după aceea vom putea să propunem o nouă formulă.

– Ce ne puteţi spune despre reforma curriculară şi cea a manualelor şcolare?

– Este nevoie să le revedem, să le schimbăm, dintr-un motiv foarte simplu: dacă din punctul de vedere al curriculumului au mai fost modificări, aduceri la zi, din punctul de vedere al manualelor sunt unele care au 12 ani vechime. În momentul de faţă, proiectul este început dinainte, l-am găsit aici în minister, a existat şi un proiect pe fonduri structurale care a analizat toate aceste componente. Acum avem toate aceste informaţii şi trebuie să ne apucăm să desenăm noul program-cadru, curriculum şi apoi să încercăm să dăm drumul la manuale.

Procesul este de durată. Încercăm să vedem dacă ne raportăm strict la ce spun specialiştii, în varianta cea mai optimistă vorbim de 6 ani pentru că trebuie schimbate manualele de la I-IV, V-VIII, IX-XII. Manualele nu se pot schimba toate odată. Se investighează posibilitatea ca întreg acest proces, inclusiv tipărirea noilor manuale, să se facă folosind cel puţin o parte din fondurile structurale şi, de asemenea, se discută despre conceptul de manual pentru că probabil în 2016 cred că manualul va arăta altfel decât arată astăzi.

Ar trebui să fie o combinaţie între manualul în formă clasică şi instrumente electronice pe care elevul să le găsească pe o platformă, să poată să fie accesate, să fie mai prietenoase din punctul de vedere al acestor generaţii de copii. Cred că dimensiunea softurilor educaţionale este una extrem de importantă. Vom lucra la manuale cu partenerii tradiţionali, dar şi cu alte instituţii cu care nu am lucrat până acum specializate în manuale şcolare din Europa. AGERPRES