Secţia maghiară a UMF Târgu Mureş nu a participat la deschiderea oficială a anului universitar

Secţia în limba maghiară a Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş a refuzat, luni, să participe la deschiderea oficială a anului universitar, deşi la ultima şedinţă a Senatului s-a stabilit că în acest an festivitatea va fi comună, susţine conducerea UMF.
Rectorul UMF Târgu Mureş, prof. dr. Leonard Azamfirei, a catalogat drept “interesantă” decizia secţiei maghiare, pe considerentul că ultimele decizii luate de Senatul universităţii au demonstrat dorinţa de unitate a instituţiei.

“Cuvântul ‘interesant’ ascunde foarte multe şi lasă pe alţii să interpreteze în fel şi chip. Vreau să vă spun că, dincolo de bucuria pe care-o avem fiecare la începerea unui an universitar – pentru că este poate cel mai emoţionant moment din viaţa universitară – este şi un sentiment de tristeţe şi acesta apare mai ales din cauza unor lupte pe care nu le înţelegi pe de-a-ntregul. Cred că eram în situaţia în care chiar aveam motive să fim împreună, pentru că în ultimul an în universitate s-au făcut paşi semnificativi în a dezvolta şi programele de limbă română şi cele de limbă maghiară. Cred că ultima decizie, pe care Senatul universităţii a luat-o în urmă cu câteva zile în această direcţie, de a creiona foarte clar linia de învăţământ maghiară şi statele de funcţii, a fost un mesaj mai limpede ca oricare că dorim să lucrăm împreună”, a declarat presei Leonard Azamfirei.

Rectorul UMF Târgu Mureş arătat că dacă după o asemenea decizie secţia maghiară a avut o altă opţiune, atunci el îşi pune întrebarea în ce măsură “bunele intenţii şi faptele care se îndeplinesc sunt cu adevărat preţuite”. Azamfirei a precizat că aflat în urmă cu câteva zile de la prorectorul Tibor Szilagyi că secţia maghiară nu va participa la deschiderea anului universitar, însă nu a fost luat prin surprindere, întrucât experienţa a demonstrat că “orice este posibil”.
“Întotdeauna – şi în viaţă şi în familie şi oriunde – cel care pleacă trebuie să-şi pună două întrebări faţă de cel care rămâne. Noi suntem cei care au rămas – iar cei care au vrut să facă în altă parte sunt cei care au plecat. Părerea mea e să-i întrebaţi pe ei, cu siguranţă că au o motivaţie, dar trebuie să vedem dacă această motivaţie, pe care ei o expun, aduce ceva în plus faţă de ceea ce tot auzim de câţiva ani încoace în Târgu Mureş că nu se întâmplă, dar vă spun că se întâmplă”, a susţinut rectorul.

În viziunea acestuia, liderii secţiei maghiare ar trebui să se întrebe dacă sunt oneşti în raport cu conducerea universităţii şi cu direcţia către care merge universitatea atunci când susţin că nu există învăţământ dezvoltat şi organizat în limba maghiară în Târgu Mureş. Potrivit rectorului, o a doua întrebare ar fi dacă o asemenea măsură “ne deschide unii spre alţii, sau ne întoarce cu spatele unii către alţii”.

Preşedintele Senatului universităţii, prof. dr. Constantin Copotoiu, a precizat, la rândul său, că a aflat înaintea începerii festivităţii că la aceasta nu va participa şi secţia maghiară, deşi s-a stabilit acest lucru, iar prorectorul Tibor Szilagyi trebuia să ţină un discurs. “Între timp probabil au fost nişte hotărâri unilaterale. Aici au fost prezenţi şi studenţi maghiari, dar am înţeles că deschiderea oficială în limba maghiară are loc în altă parte. (…) Se putea ţine separat după această deschidere generală, cum a fost şi pentru români şi pentru englezi şi pentru maghiari – că au fost şi cadre didactice şi studenţi maghiari – se puteau duce apoi pe secţii, română şi maghiară, pe facultăţi, în care se pot spune lucrurile mai în amănunt, ca să ştie ce are fiecare student de făcut în următorul an. Nu pot să interpretez pentru că nu eu m-am separat, întrebaţi-i pe dânşii ce anume motiv au avut să ţină separat această deschidere a anului universitar”, a spus preşedintele Senatului UMF Târgu Mureş.

Copotoiu a precizat că la UMF Târgu Mureş nu au fost ani încărcaţi de tensiuni, ci ani democratici, iar în democraţie fiecare are libertatea de exprimare şi să se manifeste fiecare cum vrea, însă în spiritul legii, deşi s-ar fi cerut şi o serie de lucruri “în afara legii”. “Fiecare poate să îşi spună orice dorinţă în orice adunare generală. (…) Aşa şi la noi se discută multe şi în Senat, sunt lucruri de care putem ţine cont, pentru că aşa e legea, dar sunt lucruri care sunt în afara legii, pe care le discutăm şi pe care vrem să le rezolvăm în spiritul legii. (…) Se cer anumite lucruri să se facă fără aprobarea Senatului. Este autonomie universitară şi Senatul este cel care hotărăşte asupra structurii universităţii, asupra liniilor de învăţământ, asupra a tot ce înseamnă activitate universitară”, a susţinut Constantin Copotoiu.

Prorectorul Tibor Szilagyi nu a putut fi contactat pentru a prezenta un punct de vedere. AGERPRES