Prevenţia în sănătate realizată de studenţii UVVG, la ora bilanţului

Plecând de la motto-ul “Să previi e mai ușor decât să tratezi!”, din dorința de a coagula toate acțiunile de prevenție, informare și depistare precoce a afecțiunilor medicale, Universitatea de Vest “Vasile Goldiș” și Asociația Studenților Mediciniști Arădeni au demarat, în luna ianuarie a anului trecut, proiectul “2013, Anul Prevenției în Sănătate în Arad”, în parteneriat cu Consiliul Județean Arad, Centrul Cultural Județean Arad, Inspectoratul Școlar Județean Arad, Direcția de Sănătate Publică Arad, Centrul de Evaluare, Prevenire și Consiliere Antidrog Arad și Inspectoratul de Poliție Județean Arad – Serviciul Rutier.

Acțiunile de prevenție au fost desfășurate pe parcursul a 90 de zile, cuprinzând atât acțiuni de informare și depistare a celor mai răspândite afecțiuni medicale, realizate în diverse locații din municipiul și județul Arad (“Screening pentru depistarea hipertensiunii arteriale și a diabetului”, “Asistență medicală primară pentru persoanele din mediul rural”), cât și prezentări interactive (“Educație între studenți mediciniști și elevi, educație între egali”) în peste 20 de unități de învățământ, fiind astfel vizate toate categoriile sociale sau de vârstă.

Au fost marcate pe plan local evenimente celebrate la nivel internațional, (“Ziua Mondială de Combatere a Tuberculozei”, “Ziua Mondială a Sănătății”, “Ziua Mondială fără Tutun”, “Ziua Mondială de Luptă Împotriva Diabetului”, etc.), dar și dezvoltarea unor evenimente noi (“Săptămâna prevenirii cancerului la san și a cancerului de col uterin”, “Săptămâna Inimii”, “Săptămâna Sănătății în Arad”, ediția a III-a, “Săptămâna prevenirii accidentelor rutiere”, “Săptămâna prevenirii infecțiilor cu transmitere sexuală”).

Grupul de 250 de studenți mediciniști arădeni și tineri medici care s-a implicat voluntar în implementarea proiectului, cele peste 800 de prezențe la acțiuni reprezentând peste 4500 de ore de voluntariat arată dorința de implicare, afirmare, implementare și acumulare de noi cunoștințe medicale și, totodată, potențialul unei resurse nedescoperite până acum. “2013, Anul Prevenției în Sănătate în Arad” a fost un test, un pariu, care a demonstrat faptul că prevenția și profilaxia la scară mare, prin programe susținute, de lungă durată, poate fi eficient realizată având la bază o resursă umană care până acum nu a fost valorificată la adevărata ei capacitate – studentul medicinist.

Sebastian Popescu, preşedintele ASMA, a declara că “prin programele desfășurate în 2013 de către Asociația Studenților Mediciniști Arădeni au fost investigați aproape 6000 de pacienți, care au beneficiat, gratuit, de servicii de prevenție și profilaxie, screening pe diverse afecțiuni medicale (determinarea tensiunii arteriale, a glicemiei, a frecvenței cardiace și saturației de oxigen în sânge, calcularea indicelui de masă corporală și, în funcție de specificul acțiunii, și de calcularea indicelui de grăsime din organism, teste spirometrice, consultații stomatologice și fluorizări și la solicitare, consultații medicale generale și consiliere). De asemenea, au fost distribuite eficient peste cincizeci de mii de pliante informative cu privire la alimentația și stilul de viață sănătos, sedentarismul și riscurile sale, importanța sportului, consumul de alcool, tutun sau substanțe interzise, igienă oro-dentară, educație sexuală și prevenirea celor mai răspândite afecțiuni medicale”.

În programul “Educație între studenți mediciniști și elevi, educație între egali” au fost incluşi 3000 de elevi, care au beneficiat, în cadrul unor prezentări interactive, de informații pe înțelesul lor cu privire la diverse probleme cu care tinerii se confruntă (de la noțiuni de igienă, educație alimentară, obiceiuri vicioase, stil de viață sănătos și educație sexuală, la diverse afecțiuni medicale și măsuri de prevenire a acestora, educaţie rutieră sau igienă oro-dentară).

“Centralizarea datelor și studiul realizat, în baza chestionarelor completate de o treime din pacienții investigați (2000 de subiecți), care au cuprins 22 de întrebări, referitoare la sexul, vârsta, domiciliul, ocupația, condițiile de viață și muncă, posibile alergii, fumat, consum de alcool și substanțe psiho-active, consum de cafea sau băuturi energizante, consumul de apă, frecvența consultațiilor medicale și a practicării activităților sportive, antecedente personale sau familiale, etc., dar și două studii asemănătoare realizate în 2011 și 2012, pe un număr similar de pacienți, întăresc necesitatea prevenției și profilaxiei, realizată la toate nivelele, ca fiind cel mai eficient și mai ieftin mijloc de tratament. Aproximativ 5000 din cei 6000 de pacienți investigați au declarat la momentul investigației că nu se cunoșteau cu una din cele două afecțiuni urmărite în mod principal (hipertensiune arterială sau diabet zaharat). Esențial este faptul că, dintre acești 5000 de pacienți, aproximativ 800 de subiecți au fost descoperiți în cadrul acțiunilor de prevenție cu valori peste limitele normale fie în ceea ce privește hipertensiunea arterială, fie glicemia, fie amândouă, aceștia fiind consiliați și îndrumați către medicii specialiști pentru continuarea investigațiilor. Dintre cei 1000 de pacienți care se cunoșteau deja cu HTA, DZ sau ambele, un alarmant procent de peste 60% nu aveau valorile determinate în parametri corespunzători urmării unui tratament în mod eficient”, a precizat studentul Sebastian Popescu.

Sebastian Popescu, preşedinele Asociației Studenților Mediciniști Arădeni, din cadrul UVVG, a precizat că, “în ceea ce privesc costurile prevenite care ar fi fost suportate de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, respectiv Ministerul Sănătății, chiar și în contextul celui mai pesimist scenariu, în care doar 10% din pacienții descoperiți pentru prima oară cu una din cele două afecțiuni medicale (HTA, DZ) încep să acorde atenție propriei sănătății și se orientează către cadrele medicale de specialitate pentru începerea unui tratament profilactic sau curativ, având în vedere costurile medicamentației sau a potențialelor complicații și intervenții chirurgicale în cazul evoluției bolii nedepistate la timp, implicațiile socio-economice a unei stări precare de sănătate a populației și presiunea pe bugetul de stat, raportul cost-beneficiu este de cel puțin 1/10 în favoarea demarării unei strategii naționale de prevenție, profilaxie și depistare precoce a afecțiunilor medicale după modelul proiectului “2013, Anul Prevenției în Sănătate în Arad”, concept ce are la bază utilizarea studenților mediciniști supravegheați de medici specialiști, ca primă linie în profilaxia și prevenția în sănătate”.