Şcoala profesională agricolă timişeană este resuscitată la solicitarea germanilor

Marin Popescu, fost şef al Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş, actualmente consilier pe probleme de învăţământ preuniversitar la Universitatea de Vest Timişoara consideră că, la nivelul Consiliului Judeţean Timiş ar trebui înfiinţată o comisie formată din specialişti în agricultură, care să urmărească problemele învăţământului profesional agricol, care riscă să dispară în următorii ani.

Conform acestuia, judeţul cu cea mai mare suprafaţă agricolă din ţară, Timişul, a pierdut în ultimii ani opt dintre cele 10 şcoli profesionale cu profil agricol, astfel că autorităţile judeţene vor fi obligate să le reînfiinţeze, în următorii ani, în contextul cererii de pe piaţă, în special din partea investitorilor străini, care caută mână de lucru calificată în acest sector economic.

“Am avut 10 licee cu profil agricol până nu de mult; azi mai avem doar două, la Sânnicolau Mare şi la Timişoara, iar de anul viitor, cu siguranţă, va rămâne doar unul. (…). Şcoala profesională nu funcţionează, din păcate, aşa cum ar trebui. Întâlnirile noastre cu oameni de afaceri ne-au pus într-o postură proastă din perspectiva sprijinului pe care ar trebui să li-l dăm, în sensul în care au nevoie de înfiinţarea acestor şcoli profesionale”, a declarat Marin Popescu.

O astfel de comisie, creată în cadrul CJ Timiş, ar urma să elaborze o strategie şi un raport în ceea ce priveşte paşii următori. Conform lui Popescu, în luna februarie, liderii administraţiei timişene vor avea un plan pentru susţinerea Şcolii profesionale agricole de la Voiteg (judeţul Timiş), proiect ce va fi materializat cu sprijinul Consulatului German.

Preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin a precizat că este de acord cu acest proiect. “Consulatul German de la Timişoara este de acord cu acest proiect şi vom hotărî împreună ce vom face cu Şcoala agricolă de la Voiteg”, a subliniat Titu Bojin, preşedintele CJ Timiş.

Şcoala agricolă de la Voiteg este deschizătoarea învăţământului agricol timişean, cu o tradiţie de aproape un veac; în anul 1926, deputatul şvabilor din Parlamentul de la acea vreme, împreună cu secretarul general al Asociaţiei Agricole a Şvabilor, le-au propus ţăranilor să realizeze un centru de pregătire practică pentru tineretul care urmă să activeze în agricultură.

În 1936 s-a lansat prima acţiune concretă în acest sens, prin propunerea înfiinţării Şcolii agricole, ca societate pe acţiuni, pentru a putea strânge fondurile necesare realizării proiectului: două treimi din suma totală a fost adunată prin ‘subscribţiuni’ din partea agricultorilor, iar o treime a fost obţinută prin împrumut bancar ipotecar. Printr-un ordin dat la sfârşitul anului 1934, Şcoala agricolă de la Voiteg a fost acreditată de către Guvernul României. După Revoluţie, şcoala a avut tot mai puţini elevi.
Începând cu 2001, oamenii de afaceri germani au redescoperit-o şi vor să o transforme într-o pepinieră de specialişti în agricultură, după model german. Acum, la Voiteg fiinţează Centrul româno-german de pregătire şi perfecţionare profesională în domeniul agriculturii, creat la iniţiativa Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara. AGERPRES