Elevii de clasa a VIII-a ar putea fi evaluaţi la mai multe probe

Elevii de clasa a VIII-a ar putea susţine mai multe probe la evaluarea naţională, potrivit unei iniţiative parlamentare. Astfel, evaluarea se face prin următoarele probe: o probă scrisă la limba şi literatura română, o probă scrisă la limba maternă, o probă scrisă transdisciplinară la matematică şi ştiinţe, o probă orală la o limbă străină susţinută în timpul anului, o probă practică de utilizare a calculatorului susţinută în timpul anului, o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale, susţinută în timpul anului.

“Rezultatele evaluării naţionale se înscriu în portofoliul educaţional al elevului. Pentru accesul în învăţământul liceal, este necesară promovarea evaluării naţionale de la finalul gimnaziului. Admiterea la liceu/şcoală profesională se realizează prin concurs, în baza fişei de opţiuni individuale depusă de candidaţi la înscriere. Fişa cuprinde opţiuni din oferta educaţională naţională exprimate în ordinea preferinţelor. În cazul în care, la un liceu, numărul candidaţilor la un profil, potrivit primei opţiuni, este mai mare decât numărul locurilor oferite, liceul organizează, pentru acel profil, o probă de admitere. Admiterea la acel profil se face luând în calcul portofoliul educaţional cu o pondere de 20%, media probelor scrise ale evaluării naţionale de la finalul gimnaziului cu o pondere de 30% şi nota obţinută la proba de admitere cu o pondere de 50%. În cazul în care, la un liceu, numărul candidaţilor la un profil, potrivit primei opţiuni, nu depăşeşte numărul locurilor, admiterea la acel profil se realizează luând în calcul portofoliul educaţional cu o pondere de 40% şi media probelor scrise ale evaluării naţionale de la finalul gimnaziului cu o pondere de 60%”, prevede proiectul de lege.

Alte evaluări sunt prevăzute în proiectul de lege la finalul grupei pregătitoare când cadrul didactic responsabil întocmeşte un raport de evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare.

De asemenea, la finalul clasei a II-a, fiecare şcoală, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, organizează şi realizează evaluarea competenţelor fundamentale: scris-citit şi matematică iar rezultatele evaluărilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor.

“Rezultatele evaluării şi planurile individualizate se comunică părinţilor/tutorelui legal şi constituie documente din portofoliul educaţional al elevului”, precizează iniţiativa legislativă.

La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educaţiei realizează, prin eşantionare, o evaluare la nivel naţional a competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar, după modelul testărilor internaţionale, pentru diagnoza sistemului de învăţământ la nivel primar.

Şi la finalul clasei a VI-a, toate şcolile vor organiza şi realiza evaluarea elevilor prin două probe transdisciplinare: limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe.

Proba de limbă şi comunicare va cuprinde limba română şi limba modernă I iar pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorităţilor, şi limba maternă. Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor şi pentru preorientarea şcolară către un anumit tip de învăţământ secundar superior.

“Rezultatele evaluării şi planurile individualizate de învăţare se comunică părinţilor/tutorelui legal al elevului, elevului şi sunt trecute în portofoliul educaţional al elevului”, susţin iniţiatorii proiectului.

În ceea ce priveşte bacalaureatul, acest examen va consta în susţinerea următoarelor probe: proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale, proba/probe de evaluare a competenţei lingvistice la una sau două limbi de circulaţie internaţională studiate pe parcursul învăţământului liceal.

“Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă corespunzător Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine, au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei”, prevede proiectul.

Totodată, va fi susţinută şi proba de evaluare a competenţelor digitale, rezultatul acesteia, exprimându-se prin nivelul de competenţă, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. “Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale, au dreptul la recunoaşterea şi la echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului”, afirmă iniţiatori.

Proiectul mai prevede că vor fi susţinute probe scrise de evaluare a competenţelor formate pe durata învăţământului liceal, după cum urmează: probă scrisă la Limba şi literatura română – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, probă scrisă la Limba şi literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale.

Vor mai fi susţinute două probe scrise, diferenţiate: pentru profilul real din filiera teoretică, respectiv profilul militar din filiera vocaţională – matematică, o probă la alegerea candidatului din: fizică, chimie, biologie, informatică, iar pentru profilul umanist din filiera teoretică, respectiv profilele pedagogic, teologic, artistic şi sportiv din filiera vocaţională – istorie, o probă la alegerea candidatului din geografie, economie, sociologie, filozofie, psihologie, pedagogie şi pentru filiera tehnologică – matematică şi o probă la alegerea candidatului din fizică, chimie, biologie, informatică pentru profilurile tehnic şi resurse naturale şi protecţia mediului, respectiv din geografie, economie, sociologie, filozofie, psihologie pentru profilul servicii.

“Examenul naţional de bacalaureat se organizează în două sesiuni. Examenul naţional de bacalaureat şi examenul de certificare a calificării se susţin, fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la aceste examene sunt condiţionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educaţiei”, mai prevede proiectul de lege.

Potrivit aceleiaşi surse, învăţământul obligatoriu este de 11 ani şi cuprinde grupa mare pregătitoare, învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi, în alternativă, primii doi ani ai învăţământului liceal sau învăţământul profesional.

Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri: educaţia timpurie (0 – 6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0 – 3 ani) şi învăţământul preşcolar (3 – 6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare pregătitoare; învăţământul primar, care cuprinde clasele I-IV; învăţământul secundar, care cuprinde – învăţământul secundar inferior sau gimnazial, cu clasele V-VIII; învăţământul secundar superior – învăţământul liceal, cu clasele IX-XII, cu filierele: teoretică, vocaţională şi tehnologică; învăţământul profesional, cu anii I-II, învăţământul terţiar non-universitar, care cuprinde învăţământul postliceal, cu durata între I-II ani.

“Numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învăţământ este de maximum 20 de ore pe săptămână la învăţământul primar, 25 de ore pe săptămână la învăţământul gimnazial şi 30 de ore pe săptămână la învăţământul profesional şi liceal. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare şi evaluare, cât şi pentru învăţarea în clasă, asistată de cadrul didactic, a conţinuturilor predate”, susţin iniţiatorii.

Rezultatele evaluării se vor exprima, după caz, prin calificative în învăţământul primar, respectiv prin note de la 1 la 10 în învăţământul secundar şi în învăţământul terţiar non-universitar sau prin punctaje, în mod similar testelor internaţionale.

În învăţământul secundar se acordă calificative la următoarele discipline: educaţie fizică şi sport, religie, muzică, desen. Prin excepţie, aceste discipline vor fi notate, după caz, cu note de la 1 la 10 în cadrul învăţământului vocaţional.

“Părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru şcolarizarea elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu. Nerespectarea acestei prevederi din culpa părintelui sau a tutorelui legal reprezintă contravenţie şi se sancţionează cu amendă între 100 şi 1000 lei sau cu muncă echivalentă în folosul comunităţii, prestată de părinte sau de tutorele legal. Identic se va proceda în situaţia distrugerilor materiale din patrimoniul şcolii. (4) Aplicarea contravenţiei prevăzute la alin. (3) se face de primărie, la sesizarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ. Banii astfel obţinuţi vor fi utilizaţi exclusiv în folosul unităţii de învăţământ respective”, prevede acelaşi proiect.

De asemenea, unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt conduse de consiliile de administraţie, de directori şi de directori adjuncţi, după caz. În exercitarea atribuţiilor ce le revin, consiliile de administraţie şi directorii conlucrează cu consiliul profesoral, cu comitetul de părinţi şi cu autorităţile administraţiei publice locale.

În ceea ce priveşte învăţământul superior, proiectul prevede că o facultate se înfiinţează, se organizează şi se desfiinţează prin hotărâre a senatului universitar, iar rectorul poate anula un certificat sau o diplomă de studii atunci când se dovedeşte că s-a obţinut prin mijloace frauduloase sau prin încălcarea principiilor eticii universitare.

“Pot fi conducători de doctorat: profesorii universitari, membrii Academiei Române sau cercetătorii ştiinţifici principali gradul I, cu titlul de doctor obţinut în domeniul fundamental de ştiinţe respectiv sau înrudit. Un conducător de doctorat poate îndruma studenţi – doctoranzi numai în domeniul pentru care a obţinut acest drept. Un conducător de doctorat poate îndruma maximum 15 doctoranzi, aflaţi în diverse stadii ale studiilor de doctorat”, susţin iniţiatorii.

Carta universitară va asigura în consiliul facultăţii şi în procesul de desemnare a decanului, prodecanilor şi secretarului ştiinţific reprezentarea cadrelor didactice şi de cercetare cu o pondere de 75% şi reprezentarea studenţilor cu o pondere de 25%.

“Reprezentanţii studenţilor în Consiliul facultăţii sunt desemnaţi prin votul universal, direct şi secret al studenţilor din facultatea respectivă. Senatul universitar este compus din 75% personal didactic şi de cercetare şi din 25% reprezentanţi ai studenţilor. Desemnarea reprezentanţilor cadre didactice şi cercetători din fiecare facultate în Senatul universitar, pe cote parte de reprezentare, se face conform prevederilor Cartei universitare, prin vot secret. Carta va asigura în Senatul universitar şi în procesul de desemnare a rectorului, preşedintelui, prorectorilor şi cancelarului reprezentarea cadrelor didactice şi de cercetare cu o pondere de 75% şi reprezentarea studenţilor cu o pondere de 25%. Reprezentanţii studenţilor în Senatul universitar sunt desemnaţi prin votul secret al studenţilor din facultatea respectivă”, precizează aceeaşi iniţiativă.

Formarea iniţială pentru funcţii didactice din învăţământul preşcolar şi primar cuprinde: studii de licenţă în domeniul ştiinţelor educaţiei realizate în universităţi în cadrul unor programe autorizate/acreditate, potrivit legii; formarea practică pe durata unui an şcolar, în calitate de profesor debutant, realizată într-o unitate de învăţământ sub coordonarea unui profesor mentor. AGERPRES