“Există în prezent o psihoză legată de doctorate”, crede rectorul UBB Cluj-Napoca

Rectorul Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Ioan Aurel Pop, a afirmat sâmbătă la Alba Iulia că există o “psihoză” legată de doctorate, el opinând că mecanismele interne ale fiecărei instituţii de învăţământ superior ar trebui să fie cele care analizează aceste cazuri şi nu comisii naţionale din care fac parte matematicieni şi geografi care judecă, de exemplu, o teză din domeniul filosofiei.

“Eu, personal, nu sunt de acord cu judecarea doctoratelor de către oricine şi nici cu stabilirea plagiatelor de către specialişti în alt domeniu decât cel în care se presupune că s-a făcut plagiatul. La noi este o psihoză acum legată de plagiat şi mi se cere câteodată să introduc în cadrul universităţi noastre (UBB – n.r.) programe antiplagiat care să ia la judecat lucrări de doctorat de la 1960 încoace. Am întrebat de ce nu de la 1700 când am dat primele doctorate sau de la 1600 şi ceva?”, a declarat, într-o conferinţă de presă, rectorul Ioan Aurel Pop.

El a spus că, de-a lungul timpului, noţiunea de plagiat s-a schimbat. “Dacă lăsăm ca oricine să discute despre plagiat, creând prin mass-media o psihoză legată de imposibilitatea de a face doctorate serioase în România, suntem pe o cale greşită. Plagiatul are nişte reguli, studenţii, de un timp încoace, chiar la nivel licenţă, semnează angajamente antiplagiat, prin care se angajează să elaboreze lucrări corecte pe propria răspundere. Profesorii, la fel. Mecanismele interne sunt cele mai importante şi, cum aţi băgat de seamă, sunt universităţi care controlează foarte bine această problemă”, a afirmat rectorul UBB.
Ioan Aurel Pop a menţionat că atunci când UBB a avut un asemenea caz au fost activate comisia de etică şi toate organismele interne şi s-a ajuns până la darea afară a cadrului didactic care a fost pus în situaţia respectivă. “Cred că aşa putem rezolva, nu creând comisii naţionale din care să facă parte matematicieni, fizicieni, chimişti şi geografi care să judece o teză din domeniul filosofiei. Atunci nu ajungem la niciun rezultat, pentru că lucrurile sunt destul de delicate în domeniile noastre şi acum zece ani erau anumite criterii de elaborare a tezelor de doctorat şi acum douăzeci de ani erau altele”, a mai spus Pop.
Rectorul UBB a subliniat că datorită programului Bologna şi restrângerii importanţei doctoratului, care altădată se făcea în 10 – 15 ani, acesta fiind în trecut consacrarea întregii activităţi ştiinţifice şi de cercetare, în prezent doctoratul reprezintă începutul unei activităţi ştiinţifice.

La rândul său, rectorul Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Vasile Işan, a precizat că, dacă în trecut doctoratul era formă de consacrare într-un domeniu de cercetare şi cărturărie, acum este cel de-al treilea ciclu al studiilor universitare, potrivit prevederilor procesului Bologna.
Vasile Işan a susţinut că importanţa doctoratului s-a banalizat peste tot în lume, din păcate, dar că asta nu este o scuză pentru calitatea precară a multor doctorate de la noi. “Gândiţi-vă că în anii ’90 se dădeau maxim 800 – 900 de doctorate, acum s-a ajuns la 4.000 de doctorate şi dintr-un entuziasm din acesta cum era înainte, în întrecerea socialistă, de a avea câţi mai mulţi doctori pe cap de locuitor. Aceasta este o mare problemă. Viaţa intelectuală şi competiţia ideilor operează în cel mai bun sens cu putinţă, în sensul că nu toţi cei care dau un doctorat devin cercetători consacraţi, profesori stimaţi şi aşa mai departe. O parte devin, o parte nu. Nu trebuie să facem o tragedie din acest lucru şi să ne închipuim că, dacă există chiar şi 80% dintre cei care au susţinut doctorate în ultima vreme, care nu îndeplinesc măcar criterii minimale intelectuale şi profesionale, înseamnă că doctoratul nu e relevant şi nu mai trebuie să organizăm doctorate. Depinde de fiecare universitate şi de fiecare persoană în parte”, a conchis rectorul Universităţii din Iaşi.

Rectori, prorectori, directori administrativi, decani şi reprezentanţi ai studenţilor din cele cinci universităţi membre ale Consorţiului “Universitaria” au dezbătut, vineri şi sâmbătă, la Alba Iulia, probleme de actualitate din mediul universitar românesc, cum ar fi finanţarea în învăţământul superior şi fondurile europene, finanţarea cercetării din universităţi sau relevanţa ranking-urilor internaţionale pentru universităţile din România. AGERPRES