Rectorii universităților din Consorţiul “Universitaria” consideră că subfinanţarea este principala problemă cu care se confruntă învăţământul superior românesc
Subfinanţarea şi o proastă corelare între domeniile care se finanţează în universităţi cu locuri de la bugetul de stat şi gradul de solicitare din punct de vedere al viitorilor studenţi reprezintă principalele probleme cu care se confruntă învăţământul superior românesc, potrivit rectorilor universităţilor membre ale Consorţiului “Universitaria” (Universitatea Bucureşti şi Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi Universitatea de Vest din Timişoara), întruniţi, la sfârşitul săptămânii, la Alba Iulia.
“Eu cred că cea mai acută (problemă cu care se confruntă învăţământul superior românesc – n.r.) este modalitatea de finanţare, mai exact subfinanţarea învăţământului superior românesc. După 2008 – 2009, când am avut un maxim de finanţare întâlnit până acum în România, noi am scăzut foarte mult. Suntem în 2015 şi finanţarea asta, pe student echivalent, este mult redusă faţă de cum a fost în perioada respectivă. Din cauza acestui lucru ne lovim de o serie de dificultăţi greu de trecut”, a declarat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă, rectorul Universităţii “Babeş-Bolyai”, Ioan Aurel Pop.
La rândul său, rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, Marilen Pirtea, a spus că, “pe lângă subfinanţare, este şi o proastă repartizare sau corelare între domeniile care se finanţează în universităţi cu locuri de la bugetul de stat şi gradul de solicitare sau atractivitatea unor domenii din punct de vedere al viitorilor studenţi”.
El a menţionat că, în România, sunt finanţate de la bugetul de stat 62.800 de locuri, iar numărul absolvenţilor de Bacalaureat este undeva la 90.000 pe an, dar din care vreo 10.000 pleacă în străinătate.
“Cam aproape toţi au loc fără taxă, ceea ce înseamnă evident că ar trebui o repartiţie uniformă la nivelul învăţământului superior pe locurile finanţate, ceea ce nu se realizează, pentru că multe universităţi au locuri cu taxă şi aceste locuri sunt ocupate, ducând la o subocupare a locurilor finanţate de la bugetul de stat în alte domenii de educaţie. Deci, pe lângă subfinanţare, este şi o proastă repartizare sau corelare între domeniile care se finanţează în universităţi cu locuri de la bugetul de stat şi gradul de solicitare sau atractivitatea unor domenii din punct de vedere al viitorilor studenţi. Nu mai vorbesc de corelarea care nu există între solicitarea cererii pe piaţa muncii pe anumite domenii şi facultăţile care produc, până la urmă, absolvenţi în raportare cu aceste locuri de muncă. Deci, de aceea, pe lângă o subfinanţare, asistăm şi la o repartizare care nu este una eficientă a acestor locuri de la bugetul de stat”, a susţinut rectorul Universităţii din Timişoara.
Rectorul ASE Bucureşti, Pavel Năstase, a opinat că, deşi finanţarea este redusă, universităţile româneşti nu numai că au supravieţuit, ci chiar au performat. Acesta a menţionat că, deşi în ranking-urile internaţionale, universităţile româneşti nu se află pe nişte poziţii care să convină, dacă s-ar introduce un indicator care să măsoare performanţele acestora raportate la gradul actual de finanţare, am sta mult mai bine. Pavel Năstase a subliniat că trebuie luat în considerare raportul între rezultate şi finanţare. “Or, dacă finanţarea este redusă… Eu cred că universităţile româneşti, în aceste condiţii, au supravieţuit şi chiar au performat”, a spus el.
Rectori, prorectori, directori administrativi, decani şi reprezentanţi ai studenţilor din cele cinci universităţi din Consorţiu au dezbătut vineri şi sâmbătă la Alba Iulia probleme de actualitate din mediul universitar românesc, cum ar fi finanţarea în învăţământul superior şi fondurile europene, finanţarea cercetării din universităţi sau relevanţa ranking-urilor internaţionale pentru universităţile din România. AGERPRES
