Seminar internaţional de filosofie, cu participarea unor reputaţi profesori de la Princeton, Oxford şi Cambridge la Alba Iulia

Reputaţi filozofi şi istorici, inclusiv de la unele dintre cele mai importante centre de studiu ale filosofiei moderne timpurii – Universităţile Oxford, Cambridge şi Princeton – participă, timp de patru zile, la Alba Iulia, la ‘Bucharest-Princeton Seminar in Early Modern Philosophy’, eveniment care a debutat marţi la Biblioteca Batthyaneum.

Printre invitaţii la seminar, a cărui temă este în acest an ‘The Architecture of Reason: Laws, Axioms and Principles in early modern thought’, se numără Daniel Garber (Princeton University), Rob Iliffe (University of Oxford) şi Richard Serjeantson (University of Cambridge).

‘Este un eveniment ajuns la a XVI-a ediţie, o instituţie deja celebră în lumea filozofică europeană. (…). Evenimentul a devenit o instituţie pentru că, de la an la an, a crescut şi a devenit foarte cunoscut pe plan internaţional, astfel încât el se desfăşoară şi se pregăteşte cu mult timp înainte’, a menţionat Dana Jalobeanu, de la Universitatea din Bucureşti, cea care a iniţiat în 2001 acest seminar pentru cercetători şi studenţi, alături de Vlad Alexandrescu, fost ministru al Culturii.

Aceasta a precizat că există o procedură de selecţie ‘foarte dură’, cu un comitet de participare. ‘În ultimii cinci ani, selecţia a fost un proces tot mai complicat pentru că tot mai multă lume a dorit să vină să ia parte la acest seminar despre care se scrie în revistele de specialitate din domeniul istoriei filozofiei moderne’, a declarat Dana Jalobeanu.

Ea a menţionat că o trăsătură a seminarului este aceea că el este itinerant, pentru a arăta comunităţii filozofice internaţionale locuri interesante din ţara noastră (Tescani, Bran, Macea, Mălâncrav etc).

La rândul său, directorul Bibliotecii Naţionale a României, Octavian Gordon, şi-a exprimat bucuria că instituţia este gazdă, într-un fel, prin filiala din Alba Iulia, a acestui seminar de filozofie foarte cunoscut deja nu numai în mediul românesc, ci şi peste hotare.
‘Considerăm că această ocazie trebuie folosită pentru a arăta o parte din bunul pe care îl avem noi aici şi pe care oamenii ar putea să îl guste, dar în cantităţi mici, “ca să nu se îmbete”. Dorim o deschidere a Bibiliotecii Naţionale, prin această Bibliotecă Batthyaneum, către comunitatea internaţională ştiinţifică şi dorim ca prin acest lucru să devenim un pic mai râvniţi de către cercetătorii din întreaga lume’, a declarat Octavian Gordon.

Reprezentanta Bibliotecii Batthyaneum, Doina Hendre Biro, a menţionat că seminarul se înscrie într-o serie de evenimente ştiinţifice şi culturale care au demarat în urmă cu zece ani.
‘Poate nu întâmplător evenimentul acesta coincide cu aniversarea a 275 de ani de la naşterea episcopului Ignac Batthyany, cel care a fondat această bibliotecă şi cel care a adus în ea nişte valori care reprezintă interes, iată, pentru cercetători, filozofi sau nu, din foarte mari centre universitare din Europa, Statele Unite ale Americii, Australia’, a afirmat Doina Hendre Biro.

Aceasta a precizat că, în afară de susţinerea propriu-zisă a lucrărilor cu care oaspeţii s-au înscris, în program vor fi lecturi de texte de lucrări avute în Biblioteca Batthyaneum. Au fost selectate în jur de 150 de lucrări, ediţii extrem de rare de opere teologice, filosofice, matematice şi ştiinţifice, toate din secolele XV-XVIII, pe care cercetătorii le vor avea la dispoziţie, pe de o parte pentru lectură şi pentru comentarii pe texte, iar pe de altă parte pentru studiul individual. ‘Am pregătit o microexpoziţie cu o parte din aceste cărţi, completate cu instrumente, aparatură de secol XVII şi XVIII. De asemenea, am pregătit o sală în care oaspeţii vor fi invitaţi să-şi petreacă în calitate de cercetători orele libere între conferinţe’, a mai spus Doina Hendre Biro.

Organizat de Institutul de Cercetări Umaniste al Universităţii Bucureşti, în colaborare cu Biblioteca Batthyaneum şi cu Institutul Teologic Romano-Catolic, seminarul îmbină sesiuni paralele de discuţii pe text cu prezentări şi conferinţe. Fiecare zi a evenimentului are o temă specifică. Astfel, prima zi este dedicată studiului matematicii în perioada modernă, miercuri ‘se vor investiga metafizica şi teologia’, cea de-a treia zi va fi destinată logicii şi artei gândirii, urmând ca vineri să fie aduse în discuţie texte de filosofie morală şi fizică, potrivit organizatorilor. AGERPRES