Mircea Dumitru: “Şcoala românească are nevoie stringentă de profesori foarte bine pregătiţi”

Şcoala românească are nevoie stringentă de profesori foarte bine pregătiţi, a declarat ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, miercuri, în cadrul evenimentului de prezentare a raportului “Masterat didactic sau modul psihopedagogic (I + II): ce tip de formare iniţială va creşte calitatea în sistemul de învăţământ din România?”, găzduit de Universitatea din Bucureşti.

“Ştiţi bine că în momentul de faţă sunt semnale absolut îngrijorătoare cu privire la numărul în continuă scădere al profesorilor în sistemul de învăţământ românesc preuniversitar. Ştiţi de asemenea bine că de multe ori din cauza nivelului salarizării, din cauza dificultăţilor de foarte multe feluri, meseria nu mai este atrăgătoare, nu mai reprezintă o provocare în sensul bun pentru cei mai buni absolvenţi ai universităţilor. Prin urmare, pariul pe care îl punem astăzi pe educaţie este extrem de ridicat”, a precizat el.

În contextul dezbaterilor referitoare la varianta optimă de formare iniţială, Mircea Dumitru a subliniat importanţa unui demers constructiv, care să genereze o soluţie ce va putea fi implementată cât mai curând. “Eu, ca profesor de logică la această universitate, văzând tema pe care o propuneţi (…), glumeam că la această întrebare – masterat didactic sau modul psihopedagogic – răspunsul este: “da”. Adică la oricare dintre cele două teme zic “da”, oricare dintre ele se potriveşte cel mai bine pentru scopul nostru. Pe de altă parte, sper şi sunt convins că această întrebare va genera nu o dilemă distructivă, ci o dilemă constructivă. (…) La capătul acestui demers de analiză, evaluare şi imaginare psihopedagogică să putem avea o soluţie care să poată fi implementată cât mai curând în învăţământul superior şi pentru învăţământul preuniversitar”, a spus el.

Ligia Deca, consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, a atras atenţia asupra faptului că factorul comun al dezbaterilor referitoare la educaţie este calitatea cadrelor didactice. “Studiile ne spun că factorul care influenţează cel mai mult calitatea în educaţie şi valoarea adăugată pe care şcoala o are este calitatea profesorului. Investiţia în calitatea profesorului şi în sprijinirea lui aduc cea mai multă valoare adăugată, atunci când o comparăm cu investiţia în infrastructură, în instrumente de sprijin şi aşa mai departe”, a arătat ea.

Deca a adăugat că în sistemul preuniversitar, cariera didactică ar trebui să aibă şansa unui parcurs atractiv, astfel încât el să nu se oprească în jurul vârstei de 40 de ani, ducând la o plafonare. “Orice variantă într-un sistem flexibil ne duce la o mai bună pregătire, atât disciplinară, cât şi psihopedagogică. Oricare variantă este în regulă. Ceea ce trebuie să spunem însă este că sistemul actual e bazat pe o anumit infrastructură şi o anumită inerţie. Iar dacă vrem ca lucrurile să progreseze într-un mod sustenabil, avem nevoie de o perioadă în care să testăm diferitele variante existente”, a precizat ea.
Preşedintele Coaliţiei pentru Educaţie, Daniela Vişoianu, a prezentat raportul audierii publice, reliefând că aceasta s-a desfăşurat pe parcursul a şase luni. În perioada premergătoare audierii publice au fost colectate 109 depoziţii, înscrise atât în nume propriu (78%), cât şi al unei organizaţii (22%), opiniile fiind formulate de persoane din 24 de judeţe.

Printre cei care au înscris depoziţii s-au numărat cadre didactice din sistemul preuniversitar şi universitar, directori şcolari, inspectori şcolari, cercetători, ONG-uri, structuri sindicale. 40% s-au exprimat pentru masteratul didactic, 21% au optat pentru menţinerea formării prin modul pedagogic I+II, 22% au venit cu propunerea unei variante mixte. La acestea s-au adăugat alte variante, precum: rute alternative de formare şi certificare, licenţă didactică (susţinute de 17%). AGERPRES