Adrian Volceanov: “Angajarea in anii mici de facultate este ingrijoratoare”

Decanul Facultatii de Inginerie in Limbi Straine (FILS) din Universitatea Politehnica Bucuresti, Adrian Volceanov, considera ca angajarea studentilor din anii mici este “ingrijoratoare”, sustinand ca multi dintre acestia, tentati de salarii “bune”, parasesc facultatea sau nu o termina din cauza absentelor.

Referindu-se la admiterea pe baza dosarului, decanul facultatii declara, intr-un interviu acordat Agentiei Agerpres, ca aceasta nu este concludenta, multi dintre studenti retragandu-se din cauza ca nu fac fata cursurilor.

– Cati profesori predau si ce conditii trebuie sa indeplineasca pentru a tine cursurile aici, la FILS? Aveti profesori de renume?

– La toate specializarile cred ca avem peste 300 de profesori. Unii au ore de seminar, altii tin ore de curs. La specializarea calculatoare avem multi profesori din afara tarii. Profesorii nostri predau si la alte facultati din UPB fiind cele mai bune cadre didactice pe profilele lor. Pentru a preda la noi, profesorii trebuie sa fie buni cunoscatori de limbi straine, iar pentru acest lucru este necesara o atestare fie la Institutul Goethe, pentru germana, fie la British Council, pentru engleza sau la Serviciul Cultural Francez, pentru franceza. Avem lector de limba germana, ambasada Frantei ne asigura lector de limba franceza. Deci studentii nostri au profesori nativi. Majoritatea profesorilor si-au facut studiile in strainatate. Avem si profesori de renume. De exemplu aici preda gratuit vicepresedintele pe toata Europa de Est a Intel, avem vicepresedintele Academiei Romane care preda la noi.

– Care este cifra de scolarizare la studiile de licenta si masterat, locuri bugetate sau cu taxa, in ce procent se ocupa locurile?

– Cifra de scolarizare la locuri bugetate anual este de aproximativ 300 de locuri la licenta si 120 la masterat. La acestea se adauga 80 de locuri cu taxa la licenta si 60 la masterat. In general, locurile bugetate se ocupa aproape in totalitate, cele cu taxa insa nu, pentru ca facultatile UPB sunt considerate destul de grele. Cei care ajung la noi vin pentru a-si alege o anumita meserie. Locurile bugetate se ocupa in proportie de 86%.

– Cati studenti straini urmeaza cursurile FILS?

– Pe langa toate locurile de masterat si doctorat avem 150 de studenti straini in toti anii de studiu din peste 29 de tari. Majoritatea studentilor straini isi platesc studiile, sunt bursieri ai statelor respective sau bursieri ai statului roman pe baza acordurilor la nivel guvernamental. Aproape 90% dintre studentii straini care invata in UPB studiaza la FILS prin programele Socrates si Erasmus. Anual, 40-50 de studenti vin prin cele doua programe.

– Cum se face admiterea la FILS? Sunt mai multe etape?

– Fiind vorba despre concurs si despre cunoasterea unei limbi straine aproape 90% dintre studenti intra pe baza de concurs in prima etapa de admitere. In sesiunea a doua vin potentialii candidati cu un grad mai mic de pregatire. Am acceptat sa facem inscriere pe baza de dosar numai pe locurile care raman libere dupa etapa de admitere pe baza de concurs. Raman, de regula, putine locuri libere pentru admiterea pe baza de dosar. Anul acesta, de pilda, au fost admisi pe baza de dosar 10-15 persoane. Ocupam locurile astfel intrucat ne-ar costa mult organizarea din nou a unui concurs. Admiterea pe baza de dosar la noi nu a fost cum a perceput-o majoritatea oamenilor, aceea de a racola studenti. Racolarea se practica la universitatile unde se fac inscrieri pana la 1 noiembrie. La noi se stie foarte clar ca la 10 septembrie s-a inchis procesul de admitere. Anul acesta au fost admisi 11 oameni pe baza de dosar, fata de ceilalti 250 care au intrat prin concurs si aceia numai la o singura specializare.

– Este mai cautata facultatea decat era inainte, in anii 1990?

– Gradul de cautare si inainte era aproximativ la fel. Facultatea noastra nu este o clona in limba straina a vreunei facultati. Multe facultati sunt invidioase pe planul de invatamant pe care il avem aici, la noi, la facultate. Noi nu am fost tributari trecutului, planul a fost construit. Suntem singura facultate care am dat cursuri de 3G.

– Cum erau studentii inainte si cum sunt acum? Sunt mai bine pregatiti?

– Toti sunt la fel de destepti, dar s-au schimbat dramatic domeniile pe care ei isi focalizeaza activitatea educationala si celelalte activitati. Inainte de 1989, calculatoare nu existau, la televizor nu te puteai uita, filme nu vedeau. Atunci se citea mult si se mergea la teatru. Nu exista internet, nici I-pod-uri. Exista o diferenta majora intre planurile de invatamant din punct de vedere structural. Inainte de 1989, planul de invatamant prevedea 40 de ore pe saptamana, iar in momentul de fata, potrivit normelor europene si a procesului Bologna, numarul maxim de ore este de 28 de ore. Teoretic, ei au mai mult timp pentru a invata.

– Ce parere aveti despre angajarea studentilor in timpul facultatii, se mai pot ei concentra suficient sau pot face prezenta la cursuri?

– Apare un alt fenomen care inainte de 1989 nu exista. Este vorba despre angajarea studentilor de pe bancile facultatilor. Ingrijorator este ca aceste angajari apar din anii mici si, din pacate, in regim full time. Sunt de parere ca este foarte bine daca studentul se angajeaza part time. In alte tari, daca un patron angajeaza un student full time, sufera penalizari din partea statului. La noi, in momentul in care un student se angajeaza, pentru ca exista o tentatie mare a salariului ridicat, nu mai poate veni la scoala si pierde credite. Scoala este afectata in mod major. Incepand din anul II pana in anul IV, cel putin 50% dintre studenti au un job. Ei motiveaza ca angajatorii solicita experienta. Pe de alta parte, cand avem practica tehnologica si mergem la firme sa-i primeasca, reprezentantii acestora stramba din nas.

– Cati candidati au fost pe loc in ultimii ani?

– Candidatii care se inscriu la noi pot depune optiuni la toate facultatile daca au competentele lingvistice. La Germana – profil economic, au fost trei candidati pe loc, la mecanica au fost 1,5 pe loc, la Chimie unu si ceva, la Materiale la fel. Media inregistrata ne duce undeva intre 1,2-1,3 candidati pe loc. Anul acesta au intrat la admitere cei nascuti in anul 1989, cand natalitatea a fost scazuta. Exista, la aceasta generatie, aproximativ un milion de tineri mai putin. O situatie asemanatoare a fost in perioada 1993-1996, cand multi s-au dus spre stiinte juridice si economice.

– Cati dintre absolventii care iau licenta se angajeaza in primii ani dupa ce termina facultatea?

– Cererea de ingineri este foarte mare si nu ma refer la inginerii de productie. Firme ca Raiffeisen, Renault au venit cu o propunere de vreo 5-6 ani pentru 2.300 de ingineri pe toate specializarile, dar, din pacate, UPB nu poate sa dea toti acesti ingineri, pentru ca cei solicitati de Renault trebuie sa fie cunoscatori de limba straina, in primul rand franceza, ca sa poata fi trimisi la specializare in Franta, dar se accepta si engleza. Ei au cerut si cunoscatori de rusa, dar nu putem sa le oferim asa ceva. Au piete mari in Belarus, Ucraina si de asta au nevoie de rusa.

– Pentru cineva care vrea sa dea concurs, cu ce note se intra? Sunt acestea mai mici decat inainte?

– Mediile sunt aproximativ aceleasi. Cele mai mari s-au dus spre 9,99 sau 10. In general, la noi se intra cu note mari. Ceea ce este foarte interesant, am luat rezultatele de la bacalaureat si le-am corelat cu cele de la examenul de admitere si notele erau asemanatoare. Cei cu note mari acolo luau si aici note mari.

– Exemenele sunt la fel de complexe ca acelea din trecut, cu grad de dificultate ridicat?

– Gradul de dificultate al subiectelor de la admitere este un pic mai jos ca valoare medie. Cand elaboram subiectele trebuie sa ne gandim daca vrem sa fie toti genii matematice sau nu si realizam subiecte de dificultate medie si subiecte de dificultate mai mare, in asa fel incat acest lucru permite o departajare cat de cat corecta. Daca inainte, din 10 subiecte, sapte erau dificile si trei cu dificultate medie, acum s-a cam inversat proportia. Subiectele nu sunt numai pe facultatea noastra, ci pe intreaga universitate. Tot ce se da aici se da la Automatica la Electronica suntem cinci facultati pe stiinte aplicate care dam regimul acesta de admitere. De asemenea, la cursuri nu se face distinctie ca cineva este student la Chimie sau Calculatoare, chiar daca la inceput au fost probleme. Profesorul preda tuturor studentilor indiferent de sectie.

– Ce parere aveti despre concursul pe baza dosarului? Este acesta un sistem de selectie viabil?

– Noi un singur an am facut admitere pe baza de dosare, in urma cu trei ani. Am constatat o problema foarte nefericita, pentru ca s-au inscris copii cu medii foarte mari. In acest caz, este posibil ca tineri buni sa dea inapoi si sa se reorienteze spre alte facultati. Experienta ulterioara ne-a demonstrat ca cei selectati pe baza dosarului au venit si s-au inscris pur si simplu. Cel mai mare procent de retrasi ulterior am avut numai din seria in care admiterea s-a facut pe baza de dosar. Imediat am renuntat la acest tip de admitere. Unii nu au facut fata, au avut si alte probleme. Altii au spus ca se duc la alta universitate pentru ca este mult mai usoara sau ca nu presupune decat prezenta de cateva ori pe luna la cursuri.

– Cati studenti dintre cei care se inscriu in primul an termina cursurile?
– Rata celor care se pierd definitiv este de 5-8%. Noi am facut o contorizare pentru cei care au dat in iunie licenta, iar procentul este de aproximativ 75. Am avut studenti care lucrau si au dat licenta in februarie, in loc de iunie.

– Cum sunt studentii? Sunt acestia mai recalcitranti?

– As zice mai degraba tupeisti, dar in sensul bun. Sunt oameni care stiu ce vor, dar si copii de bani gata.

– Cati dintre absolventi pleaca in strainatate la munca dupa terminarea studiilor?

– Pleaca pentru munca aproximativ 5-10%. Multi dintre acestia pleaca, dar nu definitiv. O jumatate din absolventii care se stabilesc in strainatate sunt fete care se marita. Absolventii nostri gasesc deja locuri de munca atractive in tara.

– Pe ce salarii se angajeaza studentii si absolventii FILS?

– Unii se angajeaza pe salarii de 10-15 milioane de lei pe luna, cei din anii mici, iar altii ajung pe la vreo 50 de milioane de lei sau chiar mii de euro dupa ce termina facultatea. Unora dintre absolventi le recomandam sa se inscrie la burse doctorale, dar ei spun ca nu vin cand la locul de munca primesc de patru ori mai mult. Aproximativ 3% dintre absolventi isi fac firme proprii printre care unele sunt chiar de succes. Un student care a terminat la noi anul trecut a facut toata programarea si informatica postei rapide din Rusia. Un alt grup a facut vanzari pentru Microsoft in valoare de 10 milioane de euro.

– In afara de programele Erasmus si Socrates, aveti finantare pentru plecarea studentilor la cursuri in strainatate?

– Avem finantari din partea Serviciului Cultural Francez in valoare de 35.000 de euro, pentru plecarile studentilor in afara la studii. Pleaca anual cam 60 de studenti. Alocam cam 400-600 de euro pentru o luna, fara transport, fiecarui student.