“Ne-am propus sa oferim cititorilor nostri, in toate librariile bune, cartile pe care le vor putea gasi numai in stocul editurii noastre si niciunde in alta parte”

Afirma Igor Mocanu, PR Manager in cadrul Editurii CARTIER, intr-un interviu acordat in exclusivitate Portalului www.EduManager.ro.

Acesta vorbeste despre deschiderea Editurii Cartier catre piata editoriala romaneasca, proiectele inedite pe care le propune cititorilor de pe ambele maluri ale Prutului, dar si despre produsele care se adreseaza exclusiv sectorului educational din Romania

– Domnule Igor Mocanu, Editura Cartier este una dintre cele mai importante edituri din Republica Moldova. In prezent putem gasi volumele editate de editura si in Romania. Cum este posibil acest lucru?

– As dori sa incep cu o precizare. Editura Cartier este prezenta pe piata de carte din Romania inca din primele zile ale fondarii ei, adica din ’95-’96, cind si in Romania incepeau sa apara primele edituri serioase ce functioneaza pe baza de copyright legal si institutional. Intr-adevar, sediul juridic al Editurii Cartier se afla la Chisinau, pe strada Bucuresti, la numarul 68, insa programul editurii, target-ul ei, daca vreti, este cititorul de limba romana, oriunde s-ar afla acesta, in Romania sau in Republica Moldova. Sigur ca prezenta fizica la Chisinau implica multe avantaje, dar si dezavantaje (a se vedea campania mediatica din Romania impotriva promulgarii unui proiect de lege, iesit din creierul comparsilor lui Voronin precum Venus din scoica, care, mai pe fata, mai pe la spate, instituia cenzura cu fata democrat-liberala). Consideram ca facem destule lucruri folositoare pentru Republica Moldova si tocmai de aceea purtam dialogul cu Romania, cu editurile, cu presa culturala, institutiile culturale de aici. Publicul Editurii Cartier este, cum am mai spus, acela cititor de limba romana, iar cum cel mai mare procent din acest public se afla in Romania, cu greu se va putea afirma, cred, ca Editura Cartier este una din Republica Moldova. Mai mult, in toamna vom participa la Tirgul de carte LIBER de la Madrid, la invitatia Institutului Cultural Roman. Naveta Chisinau-Bucuresti si viceversa a fost posibila dintotdeauna prin colaborarea cu firmele partenere din Romania, firmele de distributie vreau sa spun. Am lucrat si lucram foarte bine cu Editura Codex 2000, desi, ca peste tot, presupun, exista uneori si mici desincronizari.

– Faceti o paralela intre interesul cititorilor din Republica Moldova si cel al cititorilor din Romania, vis-à-vis de lucrarile publicate de compania pe care o reprezentati.

– Nu s-ar putea spune ca Republica Moldova sau Romania sunt niste tari in care se citeste mult sau putin, in proportie de-atata sau de-atata, desi un astfel de sondaj ar fi nu doar interesant, ci si foarte necesar. Si aici, dar si acolo, exista contingente cititoare de carte si contingente paralele cu cartea sau macar cochetande cu ea. Republica Socialista Romania si-a format o cultura a cititului in timpul regimurilor totalitare prin care a trecut, cand oamenii gaseau in literatura, arte vizuale, muzica sau film cu refugiu aproape terapeutic, pe cand Republica Sovietica Socialista Moldova a trecut printr-un proces politic de masiva deznationalizare si aculturatie in spiritul noii doctrine a moldovenismului stalinist. Acolo, chiar daca se si citea, se citea, inevitabil, fictiune fals politica si fals politizata. Efectul negativ a fost ca ne-am trezit cu aproximativ patru milioane de necititori, efectul pozitiv – ca dupa ’89, o parte din aceste patru milioane, printre care ma numar si eu, a inceput sa citeasca hamesit, ca sa recupereze cumva gaura neagra de jumatate de veac de minciuna fals politica. Din acest punct de vedere si daca vorbim in termeni calitativi, s-ar putea spune ca interesul cititorilor din Republica Moldova, atat cat exista, este mai ridicat decat al celor din Romania; insa daca vorbim in termeni cantitativi, Romania devine, inevitabil, mai interesata de cartile Editurii Cartier. Prin asta n-as vrea sa se creada ce refuz Romaniei calitate ori Republicii Moldova cantitatea.

– Piata editoriala romaneasca a intrat oarecum intr-un proces de stagnare in prezent. Care credeti ca sunt cauzele acestui fapt?

– Piata editoriala de carte intra intr-un proces de stagnare o data la fiecare an, in timpul verii. In jargon editorial, se cheama „sezon mort”. Desi nici un editor nu va recunoaste public acest lucru si va sustine sus si tare ca lui vara cititorii ii trec pragul librariilor la fel ca in preajma sarbatorilor de Craciun, sezonul estival, cu lecturile lui de cearsaf la plaja, este unul daca nu de stagnare, atunci macar de incetinire certa. Iar daca suprapunem „sezonul mort” peste „recesiune”, care a atins inevitabil si editurile, atunci vom avea un tablou cat de cat complet la tema procesul de stagnare al pietei romanesti editoriale.

– Unde se situeaza Editura Cartier pe piata editoriala din Romania? Ce metoda de expansiune si de abordare a clientilor va propuneti pentru perioada imediat urmatoare?

– Pe piata editoriala din Romania, Editura Cartier se situeaza la toate targurile nationale de carte, cam pe la toate targurile internationale de carte la care este alocat un spatiu si pentru cartea romaneasca, in presa culturala din Romania, cu recenzii aproape numar de numar, in presa cotidiana din Romania, pe scurt, pe toate canalele media bune; dar se mai situeaza si la negociere copyright-ului cu Seuil pentru Jurnal de doliu al lui Roland Barthes, cot la cot cu alte cateva edituri prestigioase din Romania.

Noi am abordat dintotdeauna nu atat clientii / cititorii in intregime, cat lipsurile lor. Am considerat ca celelalte edituri din Romania acopera foarte bine unele domenii culturale & stiintifice, face foarte bine ceea ce fac, dar am si observat ca raman in continuare foarte multe goluri. Nici o editura de carte nu poate fi exhaustiva, oricat de mult si-ar dori acest lucru, asa ca ne-am propus nu atat sa umplem golurile existente pe piata editoriala, cat sa oferim cititorilor nostri, in toate librariile bune, cartile pe care le vor putea gasi numai in stocul editurii noastre si niciunde in alta parte. Asa vom proceda si in continuare.

– Care sunt cele mai semnificative colectii pe care Editura Cartier le-a publicat de-a lungul timpului in Romania?

– Pentru noi, toate colectiile sunt la fel de semnificative, in sensul ca abordam fiecare colectie cu atentia si aplecarea cuvenita, astfel incat sa se prezinte onorabil si superlativ in rand cu celelalte. Le privilegiem pe fiecare-n parte si fiecare-n parte beneficiaza de favoruri personale ale coordonatorilor de colectie, indiferent de succesul la public, cum se zice, al fiecareia-n parte. Toate sunt niste vedete care ies la rampa la momentul potrivit. Colectiile de carte ale unei edituri nu pot functiona prin rupere de realitate, ele trebuie sa poarte un dialog perpetuu cu lumea in care exista, trebuie sa tina cont de contextul cultural & social in care s-au nascut. Azi poate avea ceva de spus Colectia Cartier Dictionar, maine Colectia Cartier Istoric, poimaine Colectia Cartier Polivalent poate veni cu replica acida pentru Colectia Cartier Rotonda, in timp ce Colectia Cartier Clasic sta la sfat cu „Poesis” ori cu „Biblioteca deschisa”, raspoimaine poate sparge gura tirgului Colectia C[ART]IER, in timp ce Colectia Verde sau „codobelc” o privesc cu admiratie.

– Ce domenii acopera oferta de carte a editurii Cartier?

– In Colectia Cartier Dictionar a aparut, cum s-a scris peste tot, primul Larousse romanesc, Dictionar enciclopedic, ajuns anul trecut la a VI-a editie si incluzind prima definitie de dictionar a termenului „postmodernism”. Insa pe langa dictionarele bilingve (RO-EN, EN-RO, RU-RO, RO-RU s.a.m.d.), am publicat in mare parte dictionare tematice, cum sunt, de pilda, “Dictionarul piratilor si corsarilor”, “O cronologie a Evului Mediu”, “Cartea Oscarurilor”, “Dictionarul statelor lumii”, “Dictionar scolar de fizica” sau “Cincizeci de portrete biblice”. Este vorba despre o colectie extrem de cautata, dovada ca de curind am primit o propunere de colaborare de la o prestigioasa companie de traduceri si interpretariat, Babylon Consult. Colectia Cartier Istoric este un fel de masa rotunda ce reuneste viziunile istorice si politice contemporane, punandu-le fata-n fata. A rezultat o colectie grea, tare, in care dezbaterea dinamica si teoria taioasa isi dau mana cu mult respect. Asa, spre exemplu, sunt “O istorie a miracolelor. Din Evul Mediu si pana in zilele noastre”, a lui Joachim Bouflet, “Despre geopolitica” a lui Oleg Serebrian, “Ce este Occidentul?” a lui Philippe Nemo sau “Iluzia anticomunismului. Lecturi critice ale Raportului Tismaneanu”, antologia coordonata de Vasile Ernu, Costi Rogozanu, Ciprian Siulea si Ovidiu Tichindeleanu. In Colectia Cartier Polivalent urmeaza sa scoatem “Antropologia corpului si modernitatea”, a lui David le Breton, fiind o colectie dedicata cartilor de stiinta a psihologiei, antropologiei, societatii, religiei. Colectia Cartier Clasic este un hard-cover dedicat literaturii din trecut a lumii, care-si propune cumva o recuperare a marilor autori, axandu-se pe traduceri inedite, cum a fost integrala jurnalului lui Andre Gide sau cum va fi, in curand, “Scrisori catre prieteni. Confesiuni” a lui Nikolai Gogol, continand textele “Pagini alese din corespondenta cu prietenii” si “Spovedania unui autor”, netraduse pana acum in nici o limba europeana. Romana va fi prima.
Colectia Poesis include antologii canonice, antiglont, din poetii consacrati, romani sau straini. Colectia Biblioteca deschisa are in vizor literatura universala, autori moderni si contemporani (proza, eseu). Colectia Rotonda publica autorii romani contemporani, cea mai recenta achizitie fiind triada Komartin-Coman-Vancu, care inainte de a schimba fata poeziei contemporane, a schimbat, cred, perceptia editoriala eronata asupra acestei poezii, perceptie care spune ca poezia nu se vinde. In Colectia Verde intra acele carti scrise de nume tari & grele pe teme tari & grele, dar pe intelesul adolescentilor (Jacques le Goff, Europa explicata tinerilor sau Roger-Pol Droit, Filozofia explicata fiicei mele, dar si Magali Clausener-Petit, Sexualitatea explicata adolescentilor). Colectia Cartier Popular reitereaza, la pret redus, titluri din diversele colectii de literatura ale Editurii Cartier, alteori incluzand si titluri inedite cum sunt Legende sau basmele romanilor a lui Petre Ispirescu (editie completa, netrunchiata) sau Copiii capitanului Grant a lui Jules Verne (traducere inedita). S-ar putea spune ca prin Colectia Cartier codobelc, editura noastra si-a propus cumva sa reabiliteze fenomenul ilustratiilor de carte. Credem ca prin ilustratiile lui Jacques Azam la Cartea lui CUM sau la Cartea lui DE CE ale Martinei Laffon, dar si ilustratiile la cele trei titluri din seria Cele mai frumoase mituri… de Viviane Koenig, dar si prin multe-multe altele, am reusit sa ridicam stacheta unei arte pana mai ieri pe cale de disparitie si sa restituim copiilor un univers atat de necesar, dar pe care au riscat sa nu-l mai cunoasca.

In sfarsit, Colectia C[ART]IER este o colectie de tiparire si arhivare a artei contemporane, dar si de restituire a artei din celelalte timpuri. In curind vom publica primul roman de cyberpunk moldovenesc, intitulat Nekrotitanium si semnat Planeta Moldova, cu ilustratii de Roman Tolici. Pe de o parte, iar pe de alta parte urmeaza Nikodim Kondakov cu un studiu despre icoana rusa, insotit de un album cu reproduceri dupa Andrei Rubliov.

– Spuneti-ne cateva cuvinte despre produsele pe care le adresati sectorului educational din Romania. Ce grupe de varsta vizeaza acestea si care sunt canalele de distributie in institutiile scolare?

– In principiu, toate titlurile scoase de Editura Cartier vizeaza si sectorul educational, foarte multe din ele putand fi regasite in bibliografiile universitare si postuniversitare din Romania. Insa nu avem o colaborare pe criterii si domenii curriculare, atestate de Ministerul Educatiei si Cercetarii. E adevarat ca avem doua colectii, Cartier Educational si Cartier Juridic, ce vizeaza exact acest sector, insa titlurile din aceste colectii raman in Republica Moldova. Poate ca pe viitor vom dezvolta si un parteneriat curricular cu sectorul educational, cine stie.

– Care sunt partenerii cu care colaborati in Romania?

– Avem o groaza de parteneri in Romania, de distributie (Editura Codex 2000), media (9am News, 22, Alternativ, aLtitudini, Bookblog, Confidence Camp, Cultura, Elle, Foreign Policy Romania, Liternet, Magazin istoric, Marie Claire, Metropotam, Oberliht, Observator cultural, Playboy, Psychologies, Itsy-Bitsy, Timpul, RGN Press, Rocultura, Romania literara, RRC, Salut, Bucuresti!, Sapte Seri, SdU, Texte, Time Out Bucuresti, Tiuk!, Townportal, Ziarul de Duminica s.a.m.d.), librarii bune (Carturesti, Libraria Mihai Eminescu, Librariile Humanitas s.cl.), institutii (CISCER, ICR, MNAC etc.).

– Editura Cartier a acumulat o experienta bogata de-a lungul timpului. Care sunt cele mai importante realizari ale companiei pe care o reprezentati, pana in prezent?

– Voi aminti numai doua din cele mai importante realizari ale Editurii Cartier. Prima este traducerea integrala in limba romana a Jurnalului lui André Gide. E vorba de vreo 7-8 kg de Gide, in patru volume hard-cover, la care a trudit o echipa intreaga de traducatori (Cezar Sandu, Alexandra Sandu, Luiza Vasiliu, Raluca Virlan), coordonati de Sorina Danaila. A doua realizare este tot o integrala, seria de autor „Roland Barthes”, din care am tradus principalele texte, culminand anul acesta cu aparitia cvasi-concomitenta in franceza si in romana a Jurnalului de doliu.

– Enumerati, va rog, trei obiective strategice pe care vi le propuneti pentru cea de-a doua jumatate a acestui an.

– In conditii de criza, ar fi:

a) onorarea obligatiilor contractuale din anii trecuti;

b) mentinerea calitatii cartilor, insa, daca ar fi sa reducem ceva, vom reduce din tiraj;

c) o colaborare mai extinsa cu institutiile neliterare din Romania, aici intrand galeriile de arta contemporana, centrele de dans si teatru contemporan s.a.