Ioan Gheorghe Roşca: “Legea educaţiei este foarte stufoasă”

Legea educaţiei în varianta respinsă de Curtea Constituţională este foarte stufoasă întrucât coboară la prea multe elemente de detaliu, a declarat, într-un interviu acordat Agenţiei Agerpres, rectorul Academiei de Studii Economice, prof. Ioan Gheorghe Roşca.

El a mai vorbit despre bugetul instituţiei de învăţământ superior, despre procesul Bologna, despre programele de masterat, despre pregătirea studenţilor şi angajarea absolvenţilor.


– Care sunt priorităţile instituţiei pe care o conduceţi în acest an universitar?

În anul 2010 încheiem, practic, testarea ciclului Bologna având şi primii absolvenţi ai programelor de masterat pe acest ciclu. Asta înseamnă că principala noastră preocupare în 2010 este să analizăm ce am obţinut în urma aplicării procesului Bologna şi să aducem corecturile pentru următoarea generaţie.


– Ce programe de masterat aveţi în vedere pentru anul universitar următor, veţi crea noi programe, veţi desfiinţa altele?

Noi am publicat oferta educaţională. Faţă de anul trecut au apărut doar două programe de masterat în plus la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale. Asta şi din cauză că noi am plecat de la ideea că fiecare program de masterat trebuie să fie acreditat de ARACIS. Şi atunci am acreditat toate programele care au funcţionat anul acesta, iar venirea unor programe noi se face cu greutate, pentru că întâi trebuie să fie acreditate. Noi avem acreditate toate programele, pentru că apreciem că nu domeniul ca atare, ci programul este unitatea de acreditare. Avem în jur de 60 de programe de masterat.


– S-a schimbat modalitatea de admitere, există o propunere ca admiterea să se dea la mai multe discipline?

La admitere la licenţă am rămas pe aceeaşi formulă, asta înseamnă matematică, la alegere între geografie şi economie, şi pentru limbi străine se face şi alegerea pentru limbă străină. Complicăm enorm admiterea dacă optăm şi pentru alte materii pentru că ar fi fost foarte multe combinaţii de subiecte. Noi avem la Facultatea de Administrarea Afacerilor în Limbi Străine 36 de variante de subiecte, doar pentru probele de examen la matematică şi la alegere geografie sau economie. Dacă mai apărea încă o materie probabil că se dubla numărul de variante de subiecte.

– Ce părere aveţi despre Legea educaţiei, respectă ea punctul de vedere al universitarilor?

Legea, în forma în care s-a prezentat pentru a fi adoptată în Parlament, are şi elemente pozitive, dar şi negative. Dacă ar fi să spun care este elementul pe care eu îl apreciez ca fiind cel mai nepotrivit este că legea este foarte stufoasă, că se coboară la prea multe elemente de detaliu. Într-un articol de lege se spune că se păstrează autonomia, iar în altă parte se spune că o grupă trebuie să aibă între atâţia şi atâţia studenţi. La o lege naţională nu te duci până la număr de studenţi într-o formaţie de lucru. Sau se spune că stagiile de practică în străinătate nu sunt luate în considerare la numărul de puncte de credit. Este un element prea de detaliu. O universitate poate să ia în considerare, o alta poate să nu ia. Depinde şi ce fel de practică fac studenţii


– Consideraţi că studenţii de acum sunt mai bine pregătiţi decât cei din urmă cu 10 ani?

Viaţa este o spirală, când analizezi generaţiile trebuie să te uiţi pe spirala din acel moment. Eu cred că studenţii din anul 2010, în spirala lor, sunt la fel de frumoşi, la fel de deştepţi, la fel de preocupaţi de învăţare ca studentul care am fost eu acum 40 de ani pe spirala mea. Studenţii de acum 20 de ani nu aveau şansa de a învăţa decât în bibliotecă. Ei nu aveau de unde să cumpere atâtea cărţi, nu aveau internet, nu aveau atâtea surse de informare. Lor li se interzicea atunci să fie angajaţi în muncă, erau nişte studenţi şcolari. Acum condiţiile sunt cu totul altele, cartea se procură, se trage la xerox, se citeşte pe internet, facilitatea de a se angaja acum a crescut. El îmbină într-un fel munca cu învăţătura.


– Cât studenţi are ASE implicaţi în diferite programe în străinătate?

Avem peste 300 de studenţi plecaţi în Erasmus, 40 de studenţi plecaţi în Rusia la studii. ASE este universitatea care are cei mai mulţi studenţi care învaţă un semestru în Rusia pentru că pentru un economist jobul în firmele ruseşti este important. Ca număr de studenţi străini sunt în jur de 750, dintre care 350 din Republica Moldova.


– Credeţi că e normal ca fiecare ministru să elaboreze câte o lege atunci când vine la minister?

Este anormal ce se întâmplă şi cu denumirea ministerului. Eu cred că acest minister trebuie să poarte acelaşi nume pentru 20 sau 30 de ani. Ministerul Instrucţiunii Publice a purtat acest nume 30 de ani. Nu spun asta din cauza incomodităţii de a face nişte firme şi nişte ştampile, este vorba de acte de studii. Să ne gândim că un student în 2009 are pe antet un minister şi în 2010 altul şi ambii studenţi se duc la o mare companie în SUA să se angajeze. Angajatorul poate să îşi pună semne de întrebare şi să zică: ai terminat Academia de Studii Economice a Ministerului Învăţământului şi Cercetării? Este o alta a Academie de Studii Economice a Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului ? La acest lucru oamenii trebuie să se gândească cu mare grijă. Nu cred că un ministru trebuie să îşi impună o lege. El trebuie să o aplice. Noi suntem într-o fază în care considerăm că legea veche este depăşită şi considerăm de fapt că funcţionăm după multe legi pentru că după Legea învăţământului, după Statutul cadrelor didactice a venit legea privind structura, a venit Hotărârea de Guvern privind organizarea masteratelor, organizarea doctoratului. Se impune o lege, ea trebuie să fie bună, însuşită de toată lumea şi să fie aplicată.


– Ce fonduri aveţi din venituri proprii şi câte de la buget?
Ioan Gheorghe Roşca: În medie cam 30% provin de la buget şi 70% din resurse proprii, dar pe finanţare de bază, deci finanţare de salarii. Finanţarea de proiecte se face exclusiv bugetar cu o contribuţie destul de mică din fonduri proprii. Avem proiecte începute, nu ştim deocamdată care va fi bugetul alocat pentru proiectele din ASE dar mă aştept la o valoare mai mică decât cea din anul precedent. Eu cred că va fi sub jumătatea celei de anul trecut. Asta ne va obliga ca unele dintre obiectivele începute să le băgăm în conservare. Avem de exemplu două mari obiective începute. Avem un cămin studenţesc în strada Occidentului şi avem un centru de instruire internaţională la Predeal ca şi construcţii noi pe care nu ştiu dacă le vom putea continua în 2010.

– Se vor face disponibilizări de personal în ASE în acest an ?

Cu certitudine nu în an. Mi-ar părea rău ca cineva să ia o decizie mecanică şi universităţile să fie obligate să disponibilizeze X% atât timp cât banii nu vin pe post ci vin pe student. O universitatea are un anumit fond pe student din care poate să susţină 100 de salariaţi sau numai 30 în funcţie de politica sa.


– Sunt mai bine pregătiţi studenţii prin ciclul Bologna ?

Eu cred că da. Depinde cum priveşti. Dacă te raportezi la durata ciclului de licenţă, atunci lumea spune da, se pierde un an. Dacă se are în vedere ciclul licenţă-masterat am câştigat un an. Peste 85 % dintre studenţi ASE se reîntorc în programe de masterat. Asta înseamnă că ei sunt mai bine pregătiţi decât înainte, ei nu au doar 4 ani de studiu, ci au 5 ani. Pentru cel care nu revine în programul de masterat trebuie să reglăm piaţa forţei de muncă pentru a li se crea locuri de muncă aferente pregătirii lui de trei ani. Chestiunea aceasta este de lungă durată pentru că nu o poate impune universitatea. Până la urmă angajatorul trebuie să îşi dea seama ce poate să facă un absolvent de facultate doar cu licenţă şi ce poate să facă unul care are masterat. În domeniul economic piaţa începe să se stratifice, băncile nu mai angajează doar licenţiaţi, angajează numai dacă au program de masterat pentru că ei nu vor să îşi ţină oamenii o viaţă întreagă la ghişeu, vor să îi urce la etajul I, la biroul de la etajul II.


– Câţi dintre studenţii academiei se angajează ?

Dacă ne referim la absolvirea licenţei, s-a tot vorbit despre faptul că mulţi absolvenţi de studii economice nu găsesc locuri de muncă, trebuie să vă spun că cel puţin 85% dintre cei care se întorc la masterat sunt integraţi pe piaţa muncii. Analiza trebuie făcută după masterat, deci absolvenţi care nu mai sunt în şcoală. Eu cred că economiştii au o rată de angajare mai mare de 80%, iar încă 10% sunt cei care nu se angajează, ci doar profesează liber.


– Credeţi că munca în perioada studiilor este un lucru bun pentru studenţi? Cine câştigă şi cine pierde?

În opinia mea, nu e ceva bun. Normal ar fi ca un student să stea în bibliotecă şi să citească. Noi creăm facilitatea ca eventual să facă o practică mai îndelungată. Este un cerc vicios faptul că angajatorul pune o condiţie neloială şi cere experienţă. Atunci studenţii spun că au un CV alb şi se duc să se angajeze un an sau doi în facultăţi, ca atunci când merg să se angajeze undeva să poată spune că au experienţă de 2 ani. La masterat cred că peste 70% dintre studenţi muncesc şi ne obligă să facem programe după jobul lor. Este, dintr-un punct de vedere, bine, din alt punct de vedere, nu este. Există şi performanţe, există tineri care pot să le facă pe amândouă dar există şi tineri care nu pot şi atunci ceva fac prost – de regulă fac învăţământul prost, pentru că jobul trebuie să îl facă bine, altfel îl pierd. AGERPRES