Elevii aparţinând minorităţilor naţionale vor studia Istoria şi Geografia României în limba română

Comisia pentru învăţământ a transmis, luni dimineaţă, către Biroul Permanent al Senatului raportul privind legea Educaţiei Naţionale, care prevede ca elevii aparţinând minorităţilor naţionale de la gimnaziu şi liceu să înveţe Istoria şi Geografia în limba română.

Potrivit secretarului comisiei, Nicolae Robu (PNL), ca urmare a deciziei comisiei de învăţământ, elevii aparţinând minorităţilor naţionale ar urma să înveţe în aceleaşi condiţii ca şi în actuala Lege a învăţământului, adică în sistemul de învăţământ primar vor putea studia după manuale în limba maternă, însă, în ciclul gimnazial şi în cel liceal ei vor învăţa după manuale în limba română, iar la finalul fiecărei lecţii vor beneficia de rezumate în limba maternă.

‘Legea sprijină învăţământul în limba maternă, dar aceeaşi lege descurajează în acelaşi timp segregarea pe principii etnice. În învăţământul primar predarea se va face în limba minorităţii după manuale în limbile minorităţilor, dar identice cu cele de la învăţământul în limba română. În învăţământul gimnazial şi liceal predarea se va face în limba română, dar cu un rezumat în limba maternă a minorităţii respective la sfârşitul fiecărei lecţii. Istoria României şi geografia României, noi ţinem la aceste denumiri, aici trebuie să se regăsească atât istoria etniei dominante cât şi, aşa cum este firesc, şi în semn de respect, din istoria altor comunităţi etnice’, a declarat acesta.


Preşedintele comisiei, Ecaterina Andronescu (PSD), a subliniat şi faptul că România, în ceea ce priveşte sprijinirea instruirii în limba maternă, poate fi un exemplu de ‘bună practică’ întrucât trei mari universităţi din România au căpătat statut de universităţi multinaţionale. Este vorba despre Universitatea Babeş-Bolyai şi Universitatea de Medicină din Cluj-Napoca, precum şi Universitatea de Arte din Târgu Mureş. ‘De asemenea, şi doctoratul se poate susţine în limba maternă. Astfel, există sprijin în instruirea în limba maternă în toate ciclurile de învăţământ’, a adăugat Ecaterina Andronescu.


O altă modificare adusă legii de membrii comisiei de specialitate din Senat se referă la structura învăţământului preuniversitar. Astfel, învăţământul primar se va întinde pe o perioadă de patru ani, la fel ca şi cel gimnazial, apoi copii vor avea posibilitatea să opteze fie pentru înscrierea la liceu, fie la o şcoală profesională, unde studiile sunt obligatorii pentru încă doi ani. De asemenea, grupa pregătitoare, deşi rămâne la nivelul grădiniţei, devine obligatorie, astfel că în România studiile obligatorii se întind pe o perioadă de 11 ani. Raportul comisiei transmis Biroului Permanent nu poartă semnătura preşedintelui comisiei pentru învăţământ din Senat, Mihail Hărdău (PDL), însă, secretarul comisiei, liberalul Nicolae Robu, a explicat că atât el, cât şi vicepreşedintele comisiei au ‘mandat legal’ să semneze un raport de lege şi să îl transmită conducerii Senatului.

‘Cu toată stima pentru domnul preşedinte al comisiei, noi avem un Regulament al Senatului după care funcţionăm. Aveam cvorum în comisie, atât eu, cât şi doamna Ecaterina Andronescu am fost prezenţi la toate şedinţele comisiei şi am decis, de comun acord, modalitatea în care vom acţiona. Noi aveam, potrivit Regulamentului, mandat legal să semnăm eu ca secretar, iar doamna vicepreşedinte în locul preşedintelui. Biroul Permanent va decide când va fi dezbătut în plen raportul comisiei, dar noi sperăm să fie cât mai curând’, a spus Robu. Prin vocea senatorului PNL, Cristian Ţopescu, membrii PSD şi PNL ai comisiei şi-au exprimat nemulţumirea că au fost nevoiţi să finalizeze raportul legii Educaţiei fără sprijinul senatorilor PDL şi UDMR din comisie. ‘Sper să nu se interpreteze ceea ce spun eu ca o ironie.


Preşedintele comisiei, domnul Hărdău, este un apicultor pasionat. De mai multe ori, dumnealui ne-a povestit lucruri interesante despre felul în care se petrec lucrurile într-un stup, unde pe lângă albine harnice există şi trântori. La fel s-a întâmplat în ultimele zile şi în comisia noastră. Trântorii, în număr de cinci, au stat acasă, iar ceilalţi, în număr de şase, au venit la comisie şi au lucrat în şedinţe maraton, uneori până târziu în noapte pentru a finaliza raportul comisiei pentru legea Educaţiei’, a declarat Ţopescu.


Vicepreşedintele comisiei pentru învăţământ din Senat, Ecaterina Andronescu, a ţinut să sublinieze faptul că pe toată perioada în care legea Educaţiei s-a aflat pe masa comisiei de specialitate, ‘deşi au existat puncte de vedere divergente, dezbaterile s-au desfăşurat pe baza argumentelor, iar deciziile au fost luate prin consens’.

‘Abordarea avută în comisie, inclusiv în perioada în care aceasta lucra în integralitatea ei, a fost cea a unor oameni de şcoală. Am lucrat ca şi cum am fi făcut parte nu din partide politice, ci din Partidul Şcolii. Am avut în vedere doar interesul beneficiarilor acestei legi, a profesorilor, şi mai ales a elevilor şi studenţilor. (…) Am discutat întotdeauna cu profesionalism fiindcă această lege trebuie să modernizeze sistemul de învăţământ, să îl dea stabilitate şi predictibilitate’, a explicat aceasta. Proiectul legii Educaţiei are în total 332 de articole înscrise pe 432 de pagini, iar anexa cu amendamente respinse are 624 de pagini. AGERPRES