Andrei Marga a devenit Doctor Honoris Causa al Universităţii “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia

Rectorul Universităţii “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Andrei Marga, a primit luni, în cadrul unei ceremonii, titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, în semn de apreciere a “vieţii, activităţii publice şi operei scrise”, care poartă “amprenta şi dimensiunile unei personalităţi ştiinţifice contemporane, autentice şi provocatoare”.

În discursul rostit, încercând să răspundă la o întrebare care i-a fost adresată recent, cu privire la “ce va fi în următorii trei ani?”, Andrei Marga, menţionând că nu este, desigur, profet, dar că un universitar care îşi ia în serios îndatoririle este obligat să aibă o opinie, a subliniat că îşi asumă deliberat răspunderea de a discuta pe faţă chestiuni de viaţă, (…), chiar dacă riscă să fie taxat drept “politic”.

‘Ţara, singura, de altfel, care a proclamat după 1989 ‘apolitismul’ intelectualilor, România, o duce cel mai rău în Europa comunitară, iar pretinşii apolitici s-au dovedit a fi anodini propagandişti de sezon’, a spus Marga. ‘Vreau să răspund, aşadar, la întrebarea: ‘ce va fi în trei ani în România? (…). Unde ne aflăm acum cu ţara noastră? Să amintim doar că Guvernul României din 2009-2010 a ‘reuşit’ ‘performanţa’ de a scădea cu 1/3 PIB-ul României, de a genera peste 600.000 de şomeri, de a mări datoria ţării la peste 90 de miliarde de euro, de a tăia veniturile cetăţenilor cu 25-63% şi de a demotiva toate generaţiile.

‘Performanţa’ este rară în Europa şi în lume şi nicio deviză n-a fost mai flagrant contrazisă, de faptele celor care au cultivat-o, pe cât este deviza ‘Să trăiţi bine!’, lansată în 2004!’, susţine fostul ministru al Educaţiei. Andrei Marga a opinat că ‘autorităţile României nu au la această oră nicio proiecţie de viitor pentru ţară, niciun proiect major nu este în curs de realizare, populaţia tânjeşte să lucreze, dar unităţile se închid (…). Acesta a arătat că, în fapt, în 2009-2010, România a devenit univoc ‘lanterna roşie’ a Uniunii Europene. Toate evaluările obiective, internaţionale (inclusiv temerea deunăzi exprimată la Washington DC, a ‘falimentului’) sunt negative în privinţa actualei Românii’. Acesta crede că România ‘trăieşte, sub multe aspecte, cel mai grav declin instituţional de la alegerile din 1948 încoace’.

‘Alegerile prezidenţiale din 2009, probabil singulare în Europa actuală, au reluat ‘tradiţia’ din 1948: nu a contat ce au votat oamenii, ci cum s-au numărat voturile (…). S-a ajuns astfel la ‘democraţia aritmetică’ ce guvernează astăzi România, cu rezultatele amintite, şi, apoi, la o Curte Constituţională (prin deformarea, devenită regulă, a votului în Camera Deputaţilor). Preşedintele s-a instalat în fruntea unei ierarhii, numită pe drept ‘africană’, în lucrările de drept constituţional, îşi orientează fără orizont cetele de fideli (ce amintesc adesea de trupeţii din anii treizeci) şi dirijează cu rezultate mediocre o ţară deocamdată înmărmurită”, susţine profesorul universitar.


‘România este astăzi pradă unei patologii politice, pe care oricât am fi de îngăduitori, este realist să o luăm în seamă’, a mai spus Marga. Acesta mai crede că proasta înţelegere a democraţiei de către cei care conduc ‘face ca democraţia să nu se mai deosebească îndeajuns de ‘consultarea maselor’ din regimul de tristă amintire sau de ‘democraţia faptelor’ a militanţilor extremismului de odinioară’. ‘Este o neînţelegere care transformă democraţia într-o simplă unealtă de promovare a intereselor de ‘gaşcă’ (…) şi de controlare a societăţii’, a spus rectorul UBB. Acesta mai crede că ‘este straniu comportamentul ‘aleşilor’.

‘Ştiind bine că nu vor mai fi aleşi a doua oară, cinismul întrece orice limită înregistrată în democraţiile europene’, ‘iar ‘reprezentarea poporului’ care i-a ales au uitat-o cu totul, în numele ‘mandatului imperativ’ al partidului, care îi târâie în soluţii proaste’, a mai spus Marga. ‘Carpaticii democraţi de mucava nu înţeleg – se vede prea bine – ce înseamnă democraţia’, a opinat Marga. Acesta mai crede că ‘puterea apelează la persoane de calitate îndoielnică, încât, pe de-o parte, să nu fie vreun pericol de concurenţă din partea acestora şi, pe de altă parte, să se poată oricând arunca vina pe cineva’. ‘Peste toate, însă, din păcate, sărăcia inundă cu repeziciune, din nou, România – fapt care ar trebui să îi pună cel puţin pe gânduri pe propagandiştii politicii din zilele noastre. Efectele sunt multiple: neputinţa capitalizării, scurgerea rapidă de resurse şi pierderea prestigiului internaţional’, a arătat Marga.


‘Ce va fi România în următorii trei ani depinde de ceea ce ea face acum, în condiţiile date de premisele amintite. Nu se poate răspunde concret la întrebarea ‘ce este de făcut?’ fără a lămuri în prealabil ‘cine poate face?’. Cu datele pe care le are la activ (alegeri fracturate, incapacitate administrativă, îmbrăţişarea modelului african, selectarea mediocrilor în roluri publice etc.) actuala putere – preşedinte, guvern, aparat – nu va scoate România din cea mai gravă criză a istoriei ei moderne. Dacă se va încerca prelungirea acestei puteri – ceea ce este de aşteptat să se forţeze – situaţia românilor se va înrăutăţi, fie şi în termeni doar relativi’, crede Andrei Marga.


‘Eroarea politicii actuale este de direcţie – înainte de a fi de alte naturi, şi ele importante, a adăugat acesta. Marga este de părere că ‘abordarea oficială din România, a crizei financiare şi economice începută în 2008, este eronată!’. ‘Situaţia ţării este pe muchie (tehnologic, economic, social, politic, cultural), încât la întrebarea ‘câţi ani vor trebui reparaţiei celor stricate în 2009-2010?’ economişti de bună calificare spun aproape automat opt-zece ani.(…). Eu cred că schimbarea politică neîntârziată din România ar pune ţara în mişcare în trei-şase luni, iar un nou mod de dezvoltare ar putea fi instalat destul de repede, cu cetăţeni pricepuţi şi devotaţi’, a mai spus fostul ministru al Educaţiei.


‘Ce va fi peste trei ani? (…) Dacă se continuă ceea ce este acum, atunci vom avea o ţară lovită de sărăcie, la coada Europei, în care unii se vor bucura că au ceva mai mult decât alţii. Dar toţi vor suferi, fizic şi nefizic, sub o cohortă de trupeţi care vor avea o victorie poate ceva mai puţin stingherită decât a fraţilor de spirit, adoptaţi incult şi, poate, involuntar. (…) Dacă curajul şi pasiunea adevărului vor prevala, dacă intelectualii acestei ţări îşi vor spune cuvântul, atunci va fi altfel’, a conchis Andrei Marga.AGERPRES