Mitropolitul Andrei Andreicuţ a pus piatra de temelie a viitorului complex de învăţământ teologic din Cluj-Napoca

Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, ÎPS Andrei Andreicuţ, a aşezat şi sfinţit, luni, împreună cu un sobor de preoţi, piatra de temelie a viitorului complex de învăţământ teologic ortodox, care va include noile sedii ale Facultăţii de Teologie Ortodoxă şi Seminarului Teologic din Cluj-Napoca, ce vor fi construite pe strada Coastei.

La eveniment au participat preşedintele Consiliului Judeţean, Alin Tişe, şi primarul Sorin Apostu, care au pus şi ei o cupă cu ciment la temelia viitorului complex de învăţământ teologic.

Un grup format din reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale şi din etnici romi şi-au manifestat nemulţumirea faţă de amplasarea viitorului complex teologic pe strada Coastei. Ei nu au perturbat desfăşurarea ceremoniei, dar au postat, aproape de locul desfăşurării acesteia, inscripţii pe care se putea citi “Ne-aţi mutat de aici într-un mediu toxic”, “Nouă cine ne face dreptate?” sau “Am locuit pe Coastei 20 de ani în chirie”.


Mitropolitul Andrei Andreicuţ a precizat, în context, că “Biserica este preocupată de problema persoanelor sărace şi a romilor şi va încerca să ajute la rezolvarea chestiunii de locuire cu care se confruntă romii”.


“Este necesar un nou sediu, deoarece Facultatea şi Seminarul Teologic Ortodox funcţionează, în prezent, în aceeaşi clădire. Protestul celor care s-au aflat astăzi lângă noi nu are subiect, pentru că aici nu urmau să fie construite locuinţe sociale, era un teren viran. Vă spun sincer că în momentul când Arhiepiscopia a preluat terenul nu am ştiut de această problemă. Atât cât voi putea voi interveni pe lângă primar, pentru a li se rezolva problema”, a subliniat înaltul ierarh.


Câteva dintre persoanele venite să îşi exprime nemulţumirea faţă de amplasarea pe strada Coastei a viitoarei construcţii destinate învăţământului teologic au arătat că au fost mutate din vechile lor spaţii de locuit în case modulare ridicate la Pata Rât, dar unde nu dispun de condiţii decente de locuire. Ei spun că la Pata Rât trăiesc în prezent aproximativ 300 de persoane, camerele repartizate sunt insuficiente, cu prea puţine grupuri sanitare, iar pe de altă parte copiii din colonie sunt izolaţi de restul comunităţii locale. AGERPRES