Ministerul Educaţiei a publicat Strategia naţională cu privire la reducerea fenomenului de violenţă în şcoli
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a publicat luni, pe site-ul propriu, Strategia naţională cu privire la reducerea fenomenului de violenţă în unităţile de învăţământ preuniversitar, care prevede printre altele instituirea Consiliului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei în Mediul Şcolar.
Potrivit strategiei MECTS pentru prevenirea violenţei în şcoli, sunt necesare intervenţii la nivel individual prin identificarea timpurie a elevilor cu potenţial violent şi a cauzelor care pot determina manifestări de violenţă a acestora, prin implicarea cadrelor didactice şi a personalului specializat (consilieri şcolari, psihologi, asistenţi sociali,mediatori), elaborarea şi derularea unor programe de asistenţă individualizată pentru elevii implicaţi (ca autori sau ca victime) în cazuri de violenţă, prevenirea apariţiei dispoziţiilor afective negative (resentimentul, suspiciunea excesivă, iritabilitatea, ostilitatea, negativismul).
Totodată, MECTS recomandă acţiuni pentru ameliorarea imaginii de sine, dezvoltarea autonomiei, dobândirea autocontrolului privind impulsurile violente şi a capacităţii de autoanaliză a propriului comportament, implicarea Consiliului Naţional al Elevilor în proiectarea şi derularea activităţilor de prevenire şi reducere a fenomenului de violenţă, implicarea activă a elevilor cu potenţial violent sau care au comis acte de violenţă în programe de asistenţă derulate în parteneriat de către şcoală şi alte instituţii specializate (Poliţia comunitară, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, autorităţile locale, Biserica, alte organizaţii specializate în programe de protecţie şi educaţie a copiilor şi a tinerilor).
Potrivit documentului, responsabilizarea elevilor cu comportament violent prin aplicarea unor măsuri de intervenţie cu potenţial educativ şi formativ, evitarea centrării exclusiv pe sancţiune şi eliminarea din practica educaţională a unor sancţiuni care contravin principiilor pedagogice (de exemplu, sancţionarea comportamentului violent prin notă, repetenţie etc.), identificarea şi asistarea elevilor care au fost victime ale violenţei şcolare prin implicarea cadrelor didactice, a personalului specializat (consilieri şcolari, psihologi, asistenţi sociali, mediatori), a părinţilor, colaborarea cu Federaţia Naţională a Părinţilor şi informarea părinţilor cu privire la serviciile pe care le poate oferi şcoala în scopul prevenirii violenţei şcolare şi ameliorării relaţiilor părinţi-copii (consiliere, asistenţă psihologică, mediere); acordarea de sprijin familiilor care solicită asistenţă şi orientarea acestora către serviciile specializate, colaborarea şcolii cu familiile elevilor cu potenţial violent sau care au comis acte de violenţă, organizarea de întâlniri în şcoală, vizite în familii, programe extraşcolare cu participarea comună a elevilor, a părinţilor, a cadrelor didactice şi a specialiştilor, identificarea unor părinţi-resursă care să se implice în activităţile de prevenire sau în rezolvarea cazurilor de violenţă existente, iniţierea unor programe destinate părinţilor sunt alte măsuri prevăzute în Strategia naţională.
MECTS doreşte şi iniţierea la nivelul şcolii şi/sau al ISJ/ISMB a unor structuri cu rol de mediere (centre de resurse) care să contribuie la identificarea surselor de conflict, a actorilor implicaţi şi a căilor de soluţionare.
Aceste structuri/ grupuri de iniţiativă ar trebui să fie formate dintr-un nucleu de elevi, cadre didactice şi părinţi, care să îndeplinească rolul de mediatori şi care să influenţeze rezolvarea paşnică a conflictelor între actorii şcolii (elevi-elevi, elevi-profesori, profesori-elevi, părinţi-profesori, părinţi-elevi).
De asemenea, strategia mai prevede intervenţii la nivel curricular precum dezbaterea, în timpul orelor de consiliere şi orientare, a situaţiilor de violenţă petrecute în şcoală sau în vecinătatea acesteia şi încurajarea exprimării opiniei elevilor privind aceste situaţii şi posibile căi de soluţionare, redimensionarea elementului educativ în abordarea intra-curriculară prin accentuarea dimensiunii sociale şi psihologice a managementului clasei, derularea unor programe şi activităţi extraşcolare pe tema combaterii violenţei şcolare (de exemplu săptămâna anti-violenţă, jocuri, concursuri şi expoziţii tematice, întâlniri cu specialişti care să prezinte în mod interactiv teme legate de violenţă şcolară, la care să participe elevi, cadre didactice şi părinţi). AGERPRES
