Ministrul Remus Pricopie a prezentat la Bruxelles poziţia României privind dezvoltarea competenţelor în sistemul de educaţie

Poziţia României în cadrul dezbaterii cu tema “Dezvoltarea competenţelor şi sporirea şanselor de angajare în lumina rezultatelor testărilor PIAAC şi PISA” a fost prezentată luni de ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, cu prilejul reuniunii Consiliului Educaţie, Tineret, Cultură şi Sport care s-a desfăşurat la Bruxelles.

În cadrul reuniunii, miniştrii europeni şi-au asumat concluziile Consiliului privind măsurile şi politicile pe care statele membre se angajează să le adopte pentru dezvoltarea de competenţe menite să crească nivelul de inovaţie şi de eficacitate al educaţiei şi formării profesionale.

În acest cadru, oficialul român a subliniat relevanţa pe care competenţele dobândite în şcoală o au pe piaţa forţei de muncă actuală şi a arătat paşii parcurşi de România în această direcţie. “Primul subiect, cel care de altfel a şi capacitat discuţia, s-a referit la cum facem noi faţă, sistemele de educaţie din Europa, la schimbările care au loc în jurul nostru şi la interesele din ce în ce mai diferite ale copiilor de astăzi, comparativ cu cei din alte generaţii. Nu se poate evita subiectul digitalizării, tabletei, faptul că ei petrec mai mult timp pe internet şi cu noile dispozitive decât să se gândească la ceea ce fac la şcoală, despre faptul că unele şcoli interzic pur şi simplu tableta sau telefoanele, în timp ce alte sisteme de educaţie încurajează şi vor să le ofere copiilor să folosească aceste instrumente într-un mod organizat. S-a discutat şi despre faptul că poate nu suntem suficient de bine pregătiţi să înţelegem în fapt noile tehnologii”, a declarat ministrul Educaţiei la finalul reuniunii.

Acesta a precizat că a ridicat problema pedagogiei, pe care orice profesor trebuie să o înveţe, subliniind că nici măcar astăzi profesorii care se formează şi care sunt în universităţi nu au pedagogia adaptată la noile instrumente didactice. “Prin urmare, este nevoie să facem eforturi comune să avem o mai bună înţelegere a fenomenului, o mai bună cercetare, astfel încât pregătirea profesorilor… atât cei care sunt acum pe băncile şcolii, dar şi cei care au 20, 30, 40 de ani de experienţă să se pună la punct imediat cu această nouă formă de predare, nouă pedagogie”, a completat ministrul.

Referindu-se la programul PISA – evaluare care se face doar la nivelul ţărilor care doresc şi care se referă la capacitate de a înţelege texte şi de a folosi numere de către tineri de 15 ani – , ministrul Pricopie a arătat că România de la bun început a avut rezultate destul de slabe. “România a participat pentru prima dată la un astfel de program în 2000, în 2003 nu am mai participat, apoi am participat la toate evaluările, iar ultimul rezultat este cel din 2012 – testarea din 2012 – şi cu rezultatele anunţate la sfârşitul lui 2013. Din păcate, un număr important de tineri de 15 ani nu reuşesc să performeze la aceste două capitole – citit şi matematică. Şi, dacă facem o analiză comparativă cu rezultatele înregistrate la evaluările naţionale, deci la sfârşitul clasei a VIII-a, constatăm că, de fapt, procentul este cam asemănător. Prin urmare, nu mă aflu printre cei care spun ‘nu performăm la PISA pentru că metodologia nu este corespunzătoare cu modul în care noi predăm’. Poate să fie un anumit sâmbure de adevăr aici, dar nu putem să nu vedem trendul care în ultimii 15 ani nu a fost unul pozitiv, chiar dacă rezultatele generale au crescut cu patru poziţii în 2012”, a detaliat Remus Pricopie.

În context, el a argumentat că evaluările introduse la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a vin tocmai să familiarizeze pe de o parte tinerii cu atmosfera de examen, iar pe de altă parte să se observe cu mult timp înaintea unui moment important din viaţa unui elev – evaluarea naţională din clasa a VIII-a – dacă acesta are sau nu probleme. “Acolo unde constatăm că tinerii au probleme, imediat trebuie să ne uităm la elevii respectivi să vedem dacă au un mediu de dezvoltare corespunzător din familie, comunitate, până la şcoală, să ne uităm la şcoală, să vedem dacă face tot ce trebuie pentru a-i ajuta şi să aplicăm măsurile de corecţie necesare”, a arătat ministrul.

În ceea ce priveşte programul PIAAC, Remus Pricopie a spus că acesta vizează generaţiile de la 16 la 65 de ani, pe grupe de vârstă. “Acest studiu este important, pentru că poţi să-ţi dai seama care sunt competenţele populaţiei active pe grupe de vârstă şi, în funcţie de educaţia iniţială pe care au avut-o la vârsta şcolară, dar şi de educaţia continuă, cei care au beneficiat de aceasta. Din păcate, România nu a optat pentru acest studiu. După părerea mea, este o mare pierdere, ambele studii sunt gestionate de OECD. Anul trecut, însă, primind mandatul Guvernului să mergem în această direcţie, am fost la OECD, am discutat cu şefa Departamentului de educaţie şi încercăm să intrăm acum în 2014 şi să avem şi noi o astfel de radiografie, pentru că datele sunt extrem de importante pentru a vedea capacitatea oamenilor activi dintr-o ţară, respectiv ţara noastră, de a face faţă unor provocări care ţin de societate sau de piaţa muncii. Am salutat aici, în Consiliu, faptul că aceste două tipuri de cercetări internaţionale, nu doar europene, sunt susţinute de Comisia Europeană, o bună parte din bani este returnată de Comisie, cel puţin pentru România este un lucru important”, a mai subliniat oficialul român. AGERPRES