Un milion de euro pentru primul laborator din România destinat studiul poluanţilor organici persistenţi

Profesorii şi studenţii de la Facultatea de Ştiinţe din cadrul Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu vor fi primii din România care vor putea cerceta poluanţii organici persistenţi, într-un laborator ultra-performant de cercetare în toxicologia mediului al cărui cost este de peste un milion de euro.
Proiectul, în valoare de peste un milion de euro (4,455,637.00 lei), va fi realizat prin intermediul Ambasadei Norvegiei şi finanţat prin Programul RO04 – Reducerea substanţelor periculoase din cadrul Mecanismului Financiar SEE 2009-2014, în parteneriat cu Universitatea Norvegiană de Ştiinţe ale Vieţii şi SC Magnum SRL.

“Va fi un laborator foarte performant prin care vom putea realiza cercetări care, în acest moment, nu se fac în România, decât parţial. În Europa, o mare parte din substanţele denumite generic poluanţi organici persistenţi (POP) sunt reglementate din punct de vedere al emisiilor în mediu, al managementului la producător şi în filieră de comercializare, distribuţie, utilizare şi eliminare prin reguli foarte stricte, stabilite de Convenţia de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi adoptată de Consiliul Uniunii Europene în 2004, transpusă în legislaţia românească prin Legea 261/ 2004. Printre aceste substanţe se numără dioxinele, furanii, bifenilii policloruraţi (PCB), o serie de pesticide precum endrin, dieldrin, toxafen, mirex, aldrin, clordan, heptaclor, hexaclorbenzenul (HCB) şi (DDT), cu efecte deosebit de nocive asupra sănătăţii umane precum apariţia sau accentuarea unor boli cronice, apariţia cancerelor, a malformaţiilor fetale şi ducând, în cazul expunerii la doze mari, la moarte”, a declarat conf. Univ. Dr. Angela Bănăduc, decanul Facultăţii de Ştiinţe.

În prezent, la noi în ţară, din cauza costurilor mari, poluanţii organici persistenţi sunt analizaţi foarte rar. “În ciuda interzicerii producerii acestora pe teritoriul Uniunii Europene, o parte din stocurile rămase au mai fost utilizate şi după adoptarea Convenţiei de la Stockholm. Astfel, acestea se adaugă poluării istorice cu aceste substanţe deja instalată în solurile agricole, în ape freatice şi de suprafaţă, POP având, aşa cum le arată şi numele, o durată mare de persistenţă în mediu. Studii ştiinţifice indică faptul că anumite substanţe au o persistenţă de peste 10-15 de ani în mediu. În prezent, în România, din pricina costurilor mari de analiză, poluanţii organici persistenţi sunt analizaţi foarte rar şi în mod punctual, astfel încât sunt necesare eforturi pentru crearea unei baze de date care să reflecte corect situaţia poluării cu aceste substanţe în ţara noastră’, a mai precizat conf. Univ. Dr. Angela Bănăduc, decanul Facultăţii de Ştiinţe.

“Proiectul SIDPOP vine în întâmpinarea acestei nevoi generând know-how necesar şi metodele de analiză în situ şi în laborator aplicabile şi replicabile la nivel naţional, precum şi un laborator de analize mobil şi unul fix, complet funcţionale, pentru analiza acestor substanţe în mediul acvatic, în sedimente şi în ţesuturi animale. Obiectivul general al proiectului este să întărească capacitatea tuturor părţilor implicate în procesul decizional din domeniul poluanţilor organici persistenţi. Datele strânse în urma unei vaste campanii de testare a apei de suprafaţă, a sedimentelor, macronevertebratelor şi peştilor din specii regăsite în consumul uman vor fi utilizate pentru stabilirea unei hărţi a poluării cu POP în bazinul hidrografic Mureş (10 judeţe din centrul şi vestul ţării)”, se arată în comunicatul remis presei.
Expertiza tehnică şi ştiinţifică în domeniul toxicologiei mediului pusă la dispoziţie de partenerul norvegian, Universitatea Norvegiană pentru Ştiinţele Vieţii, va fi aplicată începând cu a doua jumătate a anului 2015 şi în laboratorul Universităţii ‘Lucian Blaga’ din Sibiu, ce va beneficia, graţie fondurilor Mecanismului Financiar SEE 2007-2014, de aparatură nouă, un laborator mobil de analize de apă şi sediment şi de personal calificat la cele mai înalte standarde.

Aparatura a fost selectată în aşa fel încât să poată fi utilizată ulterior proiectului şi pentru analiza altor grupe de poluanţi complecşi, din probe provenite de pe tot cuprinsul ţării.
Prin activităţile specifice, proiectul are în vedere, pe de o parte, crearea unei baze de date cu privire la poluarea cu compuşi organici persistenţi în apele de suprafaţă din Bazinul Hidrografic Mureş, iar pe de altă parte creşterea capacităţii instituţiilor publice (APM, SGA, DSVSA, DSP) în evaluarea riscurilor de mediu asupra sănătăţii umane.

Echipa mixtă de cercetători ai celor două universităţi implicate în proiect va elabora un studiu privind impactul poluanţilor organici persistenţi asupra ecosistemelor acvatice şi sănătăţii umane, precum şi un ghid metodologic de monitorizare şi management al poluării cu compuşi organici persistenţi în ecosistemele acvatice continentale, care va putea fi implementat de autorităţile cu rol în reglementarea poluării în România. Un alt produs important al cercetării desfăşurate în cadrul acestui proiect va fi o hartă GIS (Geographic Information System) a poluării cu compuşi organici persistenţi în bazinul hidrografic Mureş, care va fi disponibilă online pe site-ul proiectului, informând populaţia din bazinul Mureşului cu privire la starea apelor din zona investigată.

Contractul de finanţare pentru proiectul SIDPOP – Instrument suport pentru luarea deciziilor în domeniul managementului poluanţilor organici persistenţi. Studiu de caz: bazinul hidrografic Mureş s-a semnat în data de 19 mai 2015, la sediul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, în prezenţa ministrului Graţiela Gavrilescu şi a lui Tove Bruvik Westberg, ambasadorul Norvegiei în România. AGERPRES