Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei a publicat raportul preliminar în urma procesului de consultare asupra planurilor-cadru pentru gimnaziu
Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei a publicat raportul preliminar privind rezultatele procesului de consultare asupra planului-cadru pentru gimnaziu, care a fost realizat în perioada 25 ianuarie – 2 februarie. Raportul prezintă o sinteză a celor mai importante propuneri colectate în procesul de consultare publică privind variantele de plan-cadru pentru clasele V-VIII, lansate în dezbatere de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei.
“Raportul cuprinde atât rezultatele consultării publice realizate în mediul online, cât şi propunerile şi recomandările primite din partea inspectoratelor şcolare judeţene, ca urmare a dezbaterilor organizate la nivel local/judeţean. De asemenea, raportul conţine şi o sinteză a numeroaselor memorii, puncte de vedere şi luări de poziţie transmise către Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei în această perioadă de asociaţii profesionale, organizaţii ale societăţii civile sau alţi actori interesaţi”, susţin reprezentanţii instituţiei pe pagina de Facebook.
Potrivit sursei citate, în prezent echipa IŞE lucrează la o versiune consolidată a acestui raport, ce va oferi o analiză de detaliu a tuturor acestor rezultate şi va formula o serie mai cuprinzătoare de concluzii şi recomandări. “Dezbaterea publică a evidenţiat că, în acest moment, există un important orizont de aşteptare cu privire la schimbarea sistemului de educaţie, mulţi dintre participanţii la consultare exprimându-şi opţiunea pentru realizarea unei reforme profunde/autentice. În egală măsură există însă şi un grad de neîncredere în valorificarea rezultatelor şi propunerilor formulate în cadrul procesului de consultare, fiind invocate experienţe negative anterioare”, este una dintre concluziile raportului.
Totodată, se constată importante diferenţe în înţelegere şi aşteptări legate de: natura acestor schimbări (de exemplu, ce înseamnă o schimbare profundă/radicală la nivel de curriculum), ritmul implementare (de exemplu, ce putem schimba de mâine?), condiţiile absolut necesare pentru a introduce aceste schimbări cu succes (de exemplu, de ce resurse umane şi materiale avem nevoie pentru ca această schimbare chiar să aibă loc?).
“Datele analizate în raport demonstrează că pentru unii respondenţi propunerea mai multor variante de plan nu a uşurat procesul de cristalizare a opiniilor, ci l-a îngreunat. Propunerile fie au fost înţelese ca variante de decizie (votându-se, fără o minimă argumentare, planul preferat), fie au determinat o stare de circumspecţie (exprimată prin neraportarea la variante ca ansambluri). Recunoaşterea importanţei şi rolului planului-cadru în contextul procesului de elaborare a noului curriculum rămâne, de multe ori, la nivel declarativ”, este o altă concluzie prezentată în raport. Potrivit sursei citate, discutând planul-cadru, foarte multe cadre didactice văd numai disciplina pe care o predau.
De asemenea, raportul arată că se preferă păstrarea statu-quo-ului dacă variantele reduc ponderea disciplinei din planul în uz (de exemplu, ora de română de la clasa a V-a, limba latină de la clasa a VIII-a, Educaţia tehnologică la clasele V-VI). “Contextul schimbării planului-cadru este perceput într-o măsură limitată ca o oportunitate reală de a dezbate în mod sistematic competenţele aşteptate de la absolvenţii de gimnaziu, căile prin care achiziţiile pot fi asigurate, resursele de care avem nevoie pentru a susţine activităţile de învăţare, modalităţile prin care actorii responsabili ar putea colabora constructiv”, mai arată raportul. AGERPRES
