Facultatea de Psihologie a Universităţii din Bucureşti va realiza studiile TIMSS şi PIRLS în România

Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei (FPSE) din cadrul Universităţii din Bucureşti a devenit reprezentantul oficial al României în cadrul IEA, International Association for the Evaluation of Educational Achievement (Asociaţia Internaţională pentru Evaluarea Performanţei Educaţionale), instituţia de învăţământ superior putând realiza astfel renumitele studii TIMSS şi PIRLS în România.

“În cadrul celei de-a 57-a Adunări Generale a Asociaţiei Internaţionale pentru Evaluarea Performanţei Educaţionale, desfăşurată la Oslo, între 10 şi 13 octombrie 2016, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei (FPSE) din cadrul Universităţii din Bucureşti a fost acceptată ca reprezentant al ţării noastre şi va putea susţine astfel implementarea proiectelor IEA în România”, se arată într-un comunicat de presă al Universităţii din Bucureşti.

Prestigioasa organizaţie internaţională a fost fondată în 1958 şi desfăşoară studii comparative transnaţionale, ale căror rezultate devin adesea fundamentul noilor politici şi reforme educaţionale pentru ţările participante.

Agenda de cercetare a organizaţiei are în centru subiecte precum matematică, ştiinţe, abilităţi de citire, educaţie civică, competenţe digitale şi competenţe didactice.

Cele mai importante proiecte aflate în derulare sunt studiul TIMSS (Trends in International Mathematics and Science Study 2015) şi studiul PIRLS (Progress in International Reading Literacy Study), desfăşurate în peste 60 ţări. TIMSS are loc o dată la patru ani, încă din 1995, şi analizează comparativ competenţele de matematică şi fizică în rândul elevilor de clasa a IV- a şi clasa a VIII – a.
Studiul PIRLS este o evaluare comparativă a gradului de alfabetizare şi se realizează o dată la cinci ani, încă din anul 2001.

România a participat în trecut la un număr de studii IEA prin implicarea specialiştilor din cadrul Institutul de Ştiinţele Educaţiei. Ediţiile viitoare vor avea loc în 2018 şi, respectiv, 2019 şi vor fi coordonate de Universitatea din Bucureşti.

Ambele studii colectează date pe baza cărora ţările implicate îşi pot ajusta politicile educaţionale.

Printre principalele beneficii urmărite de participanţi se numără: măsurarea eficienţei propriului sistem educaţional într-un context global, identificarea lacunelor privind resursele şi oportunităţile de învăţare, evidenţierea punctelor slabe şi stimularea reformei curriculumului, măsurarea impactului unor noi iniţiative educaţionale, dar şi deprinderea profesorilor cu metodele de evaluare. AGERPRES