Societatea Academică Română a lansat un ghid de învăţare bazat pe modelul investigaţiei

Societatea Academică Română a lansat, luni, un ghid de învăţare bazat pe modelul investigaţiei pentru profesorii din învăţământul preuniversitar. Prin intermediul acestui ghid, materia din programa de fizică poate să arate “altfel” decât arată în prezent şi poate fi interesantă, astfel încât elevii să nu mai ocolească acest obiect de studiu, susţin realizatorii ghidului.

Ghidul metodologic abordează fiecare unitate de învăţare din programa de fizică prin cel puţin un model de învăţare, a declarat, luni, coordonatorul proiectului, Cristian Hâţu.

“S-au propus cinci modele de învăţare (investigaţie, proiect, experiment, rezolvare de probleme şi exerciţiu). Fiecare unitate de învăţare este trecută prin patru secvenţe – evocare-anticipare, explorare-experimentare, reflecţie-explicare şi aplicare-transfer). S-a încercat o abordare sistematică şi funcţională”, a spus Hâţu. Acesta a precizat că la elaborarea ghidului au lucrat peste 40 de experţi şi profesori de fizică, majoritatea membri ai societăţii române de fizică din şase judeţe ale ţării. Totodată, el a susţinut că ghidul a fost realizat în cadrul proiectului “Reforma curriculară a ştiinţelor exacte”.

“Încercăm să formăm abilităţi pentru profesori prin intermediul acestui ghid. Vor fi susţinute teste înainte şi după pilotarea ghidului care se va face în 50 de şcoli şi licee în urma semnării unui parteneriat cu MECTS”, a arătat coordonatorul de proiect.

Prezentă la evenimentul de lansare, secretarul de stat în MECTS, Oana Badea, a recunoscut că fizica este într-o perioadă continuă ”de cădere”, în opiniile elevilor, mai ales prin prisma rezultatelor de la bacalaureat şi consideră că un astfel de ghid este util pentru profesori. “E momentul să spunem că totul vine de la modul în care se petrece ora în sine şi de modul cum profesorul reuşeşte să atragă elevul şi să devină un partener de dialog”. Secretarul de stat a mai arătat că sistemul de învăţământ superior “are nişte ochelari de cal şi pregăteşte viitorii profesori doar pentru ştiinţă”.

În opinia sa, pentru a fi un bun profesor de fizică este nevoie ca persoana să aibă capacitatea de a traduce concepte în lucruri simple. “Este mult mai uşor de digerat o lecţie de fizică dacă profesorul o explică prin intermediul unor întâmplări din viaţa de zi cu zi”, a mai spus Oana Badea. Ea a recunoscut că astfel de probleme nu se întâlnesc numai la fizică, ci la toate disciplinele, întrucât formarea iniţială a cadrelor didactice a fost făcută deficitar “de mulţi ani”. Potrivit acesteia, formarea continuă este un element cheie pentru profesori şi pentru modul de predare al acestora. AGERPRES