Prefectul Gheorghe Vuşcan s-a întâlnit cu rectorii celor şase universităţi clujene

Rectorii celor şase universităţi din Cluj-Napoca au participat, luni, la o întâlnire cu prefectul judeţului Cluj, Gheorghe Vuşcan, ce a vizat deschiderea unui dialog real pe teme economice, sociale şi culturale, benefic întregii comunităţi, care să cuprindă şi aspecte referitoare la regionalizare şi pe cele legate de pregătirile întreprinse de autorităţile locale pentru statutul municipiului de Capitală Europeană a Tineretului, în 2015, şi pentru la titlul de Capitală Culturală Europeană, în 2021.

La reuniunea de la sediul Prefecturii au participat directorul Ioan Ştefan Groza din Ministerul Educaţiei, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Istvan Vakar, vicepreşedintele Primăriei Cluj, Anna Horvath, şi rectorii universităţilor clujene Ioan Aurel Pop – Universitatea “Babeş-Bolyai” (UBB), Alexandru Irimie – Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) “Iuliu Haţieganu”, Doru Pamfil – Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV), Ioan Sbîrciu – fost rector al Universităţii de Artă şi Design (UAD), Aurel Vlaicu – Universitatea Tehnică (UT), şi Gabriel Banciu – preşedintele Senatului Academiei de Muzică “Gheorghe Dima”.

Prefectul Gheorghe Vuşcan a arătat că reuniunea îşi propune, totodată, să identifice şi greutăţile pe care instituţiile de învăţământ superior le întâmpină în activitatea lor, astfel încât administraţia judeţeană să le poată sprijini. Pe de altă parte, prefectul şi-a exprimat dorinţa unei colaborări trainice cu specialiştii din universităţile clujene, toate de renume internaţional, în privinţa strategiilor de dezvoltare economică, bună funcţionare a sistemului de sănătate, de asigurare a locurilor de muncă pentru tineri, în perfecţionarea forţei de muncă, dar şi în combaterea crimei organizate în sistemul informatic.

Rectorul UBB, acad. prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, a evidenţiat, în luarea sa de cuvânt, că municipiul Cluj-Napoca este “cel mai universitar oraş din România”, cu peste 100.000 de studenţi la facultăţile de stat şi particulare. Studenţii de la UBB se vor implica în buna organizare a manifestărilor cuprinse în programul Capitală Europeană a Tineretului, în 2015, şi vor asigura şi ghidaje de calitate, timp de un an, pentru participanţii la acest important eveniment.
Pentru rectorul UMF, conf. univ. dr. Alexandru Irimie, oraşul Cluj are, prin universitate şi clinicile medicale, doi importanţi poli de activitate. Peste 60% din pacienţii clinicilor sunt din alte judeţe ale ţării, iar activitatea medicală poate fi susţinută substanţial prin construcţia Spitalului Regional de Urgenţă, proiect lansat de mulţi ani, dar nepus în mişcare nici în prezent.
Rectorul Universităţii Tehnice, Aurel Vlaicu, a pledat pentru constituirea unui Consorţiu al Universităţilor Clujene. El spune că, alături de UMF şi de Clinici, şi sectorul IT a devenit un brand al oraşului. Specialiştii clujeni în IT au deja o binemeritată reputaţie mondială. UT ar putea fi susţinut de Prefectură în activităţile complementare pe care le desfăşoară, respectiv în buna administrarea a bazinului de înot şi a unor cluburi sportive.

La rândul său, rectorul USAMV, prof. univ. dr. Doru Pamfil a apreciat organizarea unor astfel de întâlniri cu administraţia locală şi a insistat asupra problemelor de securitate alimentară la nivel judeţului, în privinţa cărora universitatea poate acorda un sprijin profesionist. USAMV doreşte ca administraţia să se implice în soluţionarea problemelor Staţiunii de Cercetare Pomicolă, stagnante de aproape un deceniu.

Pe de altă parte, prof. univ. dr. Ioan Sbîrciu a amintit că nici în acest moment oraşul Cluj-Napoca nu are o galerie de artă, după ce spaţiul acesteia a fost retrocedat proprietarilor. Universitarul clujean îşi doreşte ca în proiectele oraşului şi în cele judeţene să fie cooptaţi specialiştii din universităţi. UAD poate acorda un sprijin profesionist în lobby-ul pentru Capitală Culturală Europeană. “La Cluj-Napoca trebuie să înceapă şi o acţiune a universităţilor pentru alocarea de către Executiv a 20% din PIB pentru Educaţie”, a spus profesorul Ioan Sbîrciu. AGERPRES