Bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale a fost avizat de către comisiile reunite pentru învăţământ ale Parlamentului

Bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale a fost avizat favorabil, vineri, de comisiile reunite pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Comisiile reunite au votat bugetul cu 22 de voturi “pentru”, patru “împotrivă” şi două abţineri. Au fost 67 de amendamente la bugetul învăţământului, ele fiind adoptate în totalitate de către comisie. Proiectul de buget al MEN pentru 2014 este de 22 miliarde de lei, faţă de 19,8 miliarde în anul 2013. Potrivit ministrului Educaţiei, Remus Pricopie, la cele 22 de miliarde de lei se adaugă 1,9 miliarde lei pentru cercetare.

În cadrul dezbaterilor din comisie, foarte mulţi parlamentari au spus că bugetul pe 2014 este insuficient.

În replică, ministrul a spus că sunt dezbateri “absolut fireşti” şi este mai complicat atunci când nu există dezbateri. “Sunt adeptul cifrelor reale. Nu cred că este corect să ieşim cu iluzii la început de an şi apoi la sfârşit de an să constatăm că nu s-a realizat ceea ce trebuie să se realizeze. Dacă ne uităm pe sume absolute, constatăm că avem un buget cu 10% mai mare decât anul trecut. În 2013 am avut aproximativ 20 de miliarde de lei, pentru 2014 avem planificat un buget de 22 de miliarde de lei. Vorbim de o creştere care evident reprezintă 10%. Când vorbim de buget, de multe ori ne raportăm la PIB, dar nu 100% din PIB este distribuit prin bugetul statului, ci doar aproximativ 30% din PIB. Prin urmare, dacă ar fi să calculăm cât reprezintă bugetul Educaţiei din totalul fonduri disponibile la nivelul Guvernului, atunci avem 13% din total buget Guvern care merg către Educaţie”, a precizat ministrul Educaţiei.
Remus Pricopie a arătat că preocuparea sa şi a colegilor săi este ca “gradual acest buget să crească”. “Eu estimez că, dacă se menţine o rată bună de absorbţie a fondurilor structurale, dacă folosim banii pe care îi avem la dispoziţie acum, probabil în trei-patru ani ne vom putea apropia de nivelul pe care l-am stabilit în urmă cu câţiva ani ca target, acela de 6%”, a explicat ministrul.

Deputatul democrat-liberal Raluca Turcan a susţinut în cadrul dezbaterilor că “bugetul real este mai mic”. “Legea educaţiei naţionale prevede finanţarea educaţiei cu 6% din PIB şi este în vigoare. Practic, legea prevede ca educaţia să primească 6% din PIB. Este posibil să primească 3,7% şi unii oameni sunt bucuroşi. Eu nu sunt şi nu sunt pentru că sunt în opoziţie şi dacă aş fi la guvernare aş fi la fel de îngândurată şi preocupată, pentru că din nefericire programe precum transportul şcolar nu vor putea fi asigurate şi să ajungă la zi prin bugetul de anul viitor. Programul de diversificare a programului cornul şi laptele nu va putea fi finanţat cu bugetul pe care îl aveţi, finalizarea construcţiilor nu vor putea fi finalizate. (…) În opinia mea, 3,7% din PIB este total nesatisfăcător”, a afirmat Turcan.
În opinia deputatului UDMR Gabor Kereskenyi, proiectul de buget demonstrează că învăţământul rămâne “copilul vitreg al Guvernului”. “Consider că acest proiect de buget demonstrează că învăţământul rămâne un copil vitreg al Guvernului, cu toate că materialul este de aproape 700 de pagini, dar este cam subţire în ceea ce priveşte sumele. Apreciez uşoara creştere de care aţi pomenit, dar nici pe departe nu o să ajungă propunerile dvs. din programul de guvernare”, a susţinut deputatul UDMR.

La dezbateri, studenţii au fost reprezentaţi de preşedintele ANOSR, Mihai Dragoş, care s-a declarat nemulţumit de alocarea a 3,4% din PIB pentru educaţie şi a 0,3% pentru cercetare. “Aş vrea să întăresc şi eu semnalul transmis de ante vorbitori legat de bugetul educaţiei. 3,4% din PIB este extrem de puţin. Din punctul nostru de vedere, sumele alocate nu rezolvă problemele esenţiale ale sistemului de învăţământ. Noi considerăm că ar fi necesar ca în cadrul discuţiilor din Parlament să fie găsite soluţii pentru o creştere semnificativă a bugetului”, a arătat Mihai Dragoş. AGERPRES