Mirabela Amarandei: “Testul aplicat candidaţilor pentru funcţiile de director nu a vizat evaluarea abilităţilor psihologice”

Testul aplicat candidaţilor la concursul pentru ocuparea funcţiilor de directori şi directori adjuncţi de unităţi de învăţământ din data de 12 octombrie nu a vizat evaluarea unor abilităţi psihologice, a precizat purtătorul de cuvânt al Ministerului Educaţiei, Mirabela Amarandei.

Reacţia vine după ce preşedintele Colegiului Psihologilor din România, Mihai Aniţei, a susţinut într-o conferinţă de presă că la acest examen Ministerul Educaţiei a evaluat psihologic candidaţii, fără a avea acest drept, şi a solicitat reevaluarea condiţiilor de realizare a testării.

“Domnul preşedintele al Colegiului Psihologilor din România este într-o gravă eroare. Testul aplicat profesorilor în data de 12 octombrie nu a vizat evaluarea unor abilităţi psihologice. Vorbim aici despre o evaluare a abilităţilor cognitive. Aşadar, nici la nivelul elaborării testului şi nici la nivelul interpretării rezultatelor nu putem vorbi despre un test psihologic. Asta cu atât mai mult cu cât punctajul respectiv, punctele care au rezultat în urma evaluării nu pot constitui într-un profil psihologic, vorbim aici de un screener de abilităţi. Testul din 12 a vizat, pe de o parte, evaluarea competenţelor cognitive, pe de altă parte, evaluarea competenţelor manageriale. Precizez aici că MENCS deţine drepturile pentru a folosi itemii pe care i-a folosit în 12 octombrie, drept de folosinţă care ne-a parvenit în scris în urma deciziei celor care au făcut parte din comisia de elaborarea subiectelor”, a afirmat Amarandei.

Ea a precizat că nu doar ministerul, ca angajator, a utilizat un astfel de test pentru evaluarea competenţelor cognitive, ci şi companii renumite la nivel mondial şi chiar universităţi de top din lume.
Purtătorul de cuvânt a precizat că ministerul rămâne ferm în organizarea concursului şi că nu se poate vorbi despre anularea acestuia.

Amarandei a subliniat că testele au fost realizate de specialişti în ştiinţe cognitive şi în ştiinţe ale educaţiei, “unii dintre cei mai buni specialişti, dacă nu cei mai buni pe care îi are România în acest moment. “Nu cred în coincidenţe. Această conferinţă de presă (n.r. – a Colegiului Psihologilor) are loc la mai bine de o săptămână de la momentul 12 octombrie, când a avut loc acest concurs, şi la câteva zile de la momentul la care MENCS a început procesul de consultare interinstituţională pentru aprobarea unui proiect de hotărâre de guvern referitoare la formarea profesională a psihologilor. Ce face această HG foarte important este că va scoate de sub monopolul Colegiului Psihologilor din România formarea profesională a psihologilor. O noutate este aceea că, dacă până acum erau suficiente licenţa şi nişte studii derulate în cadrul unor ONG-uri agreate de CPR, ce face această HG este să ducă practic formarea profesională a absolvenţilor de licenţă prin intermediul masteratului iar acest lucru trebuia să se întâmple de la momentul Procesului Bologna”, a explicat purtătorul de cuvânt.

Colegiul Psihologilor din România a solicitat joi reevaluarea condiţiilor de realizare a testării aptitudinilor cognitive şi competenţelor manageriale din cadrul examenului pentru funcţia de director al instituţiilor de învăţământ şi reluarea lui cu realizarea unei evaluări făcute de psihologi atestaţi profesional în domeniul muncii.

Preşedintele Colegiului Psihologilor din România, Mihai Aniţei, a declarat, într-o conferinţă de presă, că Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice nu are dreptul legal să testeze aptitudinile cognitive şi competenţele manageriale întrucât evaluarea acestora formează obiectul psihologiei muncii şi organizaţionale, chiar al psihologiei clinice, şi poate fi realizată numai de profesionişti atestaţi.
“Ne întrebăm ce relevanţă are acel test în condiţiile în care a fost aplicat, cu interpretarea datelor psihologice pe baza unui instructaj făcut de constructorii unor teste psihologice. Din păcate, în acest fel, Ministerul Educaţiei induce ideea că oricine poate face psihologie, ceea ce nu este nici adevărat şi nici corect faţă de miile de profesionişti, care au studiat şi s-au perfecţionat şi au obţinut atestare legală. În aceste condiţii, solicităm reluarea examenului pentru funcţiile de director şi director adjunct al unităţilor de învăţământ cu aplicarea testării psihologice realizate de profesionişti”, a afirmat Aniţei.

El a spus că, potrivit articolelor apărute pe site-ul oficial al ministerului şi în mass-media, MENCS a susţinut că prin intermediul întrebărilor din testul grilă au fost evaluate aptitudinile cognitive şi competenţele manageriale ale candidaţilor. “La examenul pentru funcţia de director al unităţilor de învăţământ, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice a evaluat psihologic candidaţii, fără a avea acest drept. Potrivit art. 5 din Legea nr. 213/2004, testarea psihologică, inclusiv ‘evaluarea aptitudinilor cognitive şi a competenţelor manageriale’ este un atribut profesional al psihologilor cu drept de liberă practică, atestaţi profesional (persoane fizice) şi nu al unei instituţii juridice, fie el şi un minister”, a explicat preşedintele Colegiului Psihologilor din România (CPR).

Potrivit acestuia, “aceleaşi persoane care l-au sfătuit pe domnul ministru să înlocuiască un examen psihologic riguros cu o testare fără suport profesional, au solicitat modificarea legislaţiei specifice profesiei psihologilor, în vederea preluării controlului într-un domeniu profesional care nu poate fi condiţionat de către cei care privesc psihologia doar ca pe o afacere cu teste psihologice”.
Şeful Direcţiei juridice a CPR, Laurenţiu Ştefan, a subliniat că activitatea psihologică trebuie să fie realizată numai de către profesionişti în domeniu. Nicio comisie nu se poate substitui unui profesionist, a spus el. Prezent la conferinţă, psihologul Tudorel Butoi a afirmat că MENCS a făcut testarea “în familie”, în opinia sa fiind vorba despre un “simulacru”.

Psihologul Bebe Mihăescu a susţinut, la rândul său, că testul folosit la concursul pentru directori de unităţi de învăţământ reprezintă “o construcţie fără fundament”. “Eu aş propune ca DNA să vadă care este reţeta financiară a acestui concurs”, a afirmat el. AGERPRES