Liderii din invatamant vor sa fie mentinuta titularizarea

Sindicalistii din invatamant vor lupta pentru pastrarea titularizarii in sistem si nu pe post, a declarat, la o dezbatere privind pachetul de legi ale Educatiei, presedintele executiv al Federatiei “Spiru Haret”, Marius Nistor.
“E vorba de 250.000 de titulari.Vrem ca ei sa fie protejati in cazul restructurarii sau desfiintarii postului pe care-l ocupa. Reforma se face pentru societate, dar cu cadrele didactice”, a explicat Nistor.

Totodata, liderul sindical a precizat ca sindicatul pe care-l reprezinta doreste ca directorul unei unitati de invatamant sa poata ocupa si functia de presedinte al consiliului de administratie al acelei scoli. “Vrem autonomie, vrem sa vedem ca un director, un consiliu de administratie pot face politica unitatii de invatamant”, a spus sindicalistul.

Reprezentantul Primariei Sectorului 2, Elena Nita, a spus, cu aceeasi ocazie, ca unele articole din pachetul de legi ale Educatiei propus de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, care se refera la baza materiala a unitatilor scolare, incalca legislatia privind proprietatea publica. “Cladirile si terenurile au alt titular al dreptului de proprietate. Vor fi multe probleme la nivelul reprezentarii si administrarii”, a mai spus Nita.

Potrivit reprezentantului Primariei, exista numeroase spatii ale scolilor care ar putea fi folosite si in alte scopuri si ar putea aduce beneficii acestora. Acest lucru, in opinia sa, ar trebui prevazut in pachetul de legi. Elena Nita a reprosat faptul ca nu exista in proiectul de lege notiunea de infiintare a unitatilor scolare.

Ea considera ca prin ducerea clasei pregatitoare la scoala generala, dupa cum este prevazut in pachetul de legi ale Educatiei, “se vor aglomera unitatile scolare”. “Clasa pregatitoare sa se faca tot la gradinita, ca in prezent”, a afirmat Nita. In legatura cu presedintele consiliului de administratie al scolii, acesta ar trebui sa fie ales din randul reprezentantilor institutiei de invatamant, este de parere Elena Nita.

MECT a lansat, in 17 decembrie, la Biblioteca Centrala Universitara, pachetul de legi ale Educatiei, care cuprinde Legea invatamantului preuniversitar, Legea invatamantului universitar superior si Statutul cadrelor didactice.

Pachetul de legi prevede ca educatia timpurie, dinainte de gradinita, se va desfasura in perioada de varsta 0-3 ani, invatamantul scolar, care cuprinde grupa mica, grupa mijlocie si grupa mare – intre 3 si 6 ani, invatamantul primar va avea cinci clase structurale – clasa pregatitoare si clasele I-IV.

Conform Legii invatamantului preuniversitar, invatamantul gimnazial este invatamant secundar inferior si cuprinde cinci clase (V-IX), invatamantul liceal este invatamant secundar superior si cuprinde trei sau patru clase (X-XII sau XII). De asemenea, educatia profesionala va face parte din invatamantul liceal, filiera tehnologica.
Invatamantul tertiar nonuniversitar va cuprinde, conform proiectului de lege lansat spre dezbatere publica, invatamantul postliceal intre una si trei clase. Educatia obligatorie va fi de 13 ani, in prezent, aceasta fiind de 10 ani.

Actul normativ lansat de MECT prevede ca directiile judetene pentru invatamant scolar vor fi institutii deconcentrate de specialitate in subordinea MECT, cu atributii in aplicarea politicilor educationale si vor asigura calitatea procesului educativ prin inspectia scolara, implementarea programelor initiate de minister, evaluarea institutionala a unitatilor de invatamant, organizarea examenelor si concursurilor nationale.

O noutate a pachetului de legi se refera la conducerea unitatilor de invatamant. Astfel, organul de conducere al unitatii de invatamant scolar va fi consiliul de administratie, cu rol de decizie in domeniul administrativ. Membrii consiliului de administratie vor fi in proportie de 60 la suta reprezentanti ai scolii si in proportie de 40 la suta reprezentanti ai parintilor, ai autoritatilor publice locale si ai agentilor economici.
Presedintele consiliului de administratie va fi ales prin vot secret, pe o perioada de un an.
Finantarea unitatilor de invatamant se va face in functie de numarul de elevi.

Legea invatamantului superior prevede ca organismele consultative la nivel national in ceea ce priveste invatamantul universitar vor fi Consiliul National de Statistica si Prognoza in Invatamant, Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior, Consiliul National al Finantarii Invatamantului Superior, Consiliul National pentru Calificari Universitare. O institutie de invatamant superior de stat sau particulara poate purta titulatura de universitate doar dupa acreditare prin lege.

Reglementarea statutului conducerii universitare se va face conform Cartei universitare, iar organismele de conducere vor fi deliberative, executive si consultative.
Rectorii, prorectorii si decanii vor incheia contracte de performanta cu universitatea. Ei vor fi degrevati de atributii didactice si vor fi remunerati cu dublul salariului de baza al functiei didactice pe care o detin.

Finantarea universitatilor se va face pe cicluri de studii, in functie de numarul de studenti. O noutate aparuta in Legea statutului personalului didactic din pachetul de legi ale Educatiei este un capitol referitor la deontologia profesionala a personalului din invatamant, inexistent in actualul act normativ.

Prevederile acestui capitol au in vedere atat promovarea unei imagini pozitive a profesiei de dascal, cat si responsabilizarea personalului didactic, pe baza unor principii si norme de conduita.